Un stil de viaţă sedentar creşte riscul de depresie în cazul adolescenţilor

Cercetătorii de la University College London, catedra de Psihiatrie, au publicat recent un studiu în care au ajuns la concluzia că un stil de viaţă sedentar creşte riscul de apariţie a tulburărilor depresive în cazul adolescenţilor, notează Medicalxpress. 

Ei explică faptul că 60 de minute zilnice de activitate fizică suplimentară cu o intensitate medie, o plimbare sau efectuarea unor sarcini domestice, la vârsta de 12 ani, sunt asociate cu o reducere cu 10% a simptomelor asociate tulburărilor depresive. 

• RAVEN, robotul-pasăre care zboară, face salturi și merge pe sol
• Transport public gratuit într-o capitală europeană cu 1,4 milioane de locuitori

„Descoperirile noastre arată că tinerii care sunt inactivi o mare parte din zi de-a lungul adolescenţei se confruntă cu un risc mai mare de depresie până la vârsta de 18 ani. Am constatat că nu sunt doar forme mai intense de activitate care sunt benefice pentru sănătatea noastră mentală, ci orice grad de activitatea fizică care poate reduce sedentarismul este util”, explică doctorandul Aaron Kandola, autorul principal al studiului. 

„Ar trebui să încurajăm oamenii de toate vârstele să se mişte mai mult şi să stea mai puţin, deoarece este benefic atât pentru sănătatea noastră, cât şi pentru cea psihică”, adaugă autorul.

În cadrul acestui studiu au fost folosite datele a 4.257 de adolescenţi care au participat într-un studiu logitudinal efectuat de către Universitatea Bristol. Oamenii de ştiinţă i-au monitorizat pe participanţi la vârstele de 12, 14 şi 16 ani cu ajutorul unor accelerometre pentru a monitoriza nivelul de activitate depus de către aceştia. Trebuie precizat că această metodologie de colectare a dateor se dovedeşte a fi superioară autoraportării, dat fiind faptul că atunci când sunt intervievaţi oamenii vor încerca să demonstreze comportamente şi atitudini dezirabile. 

În ceea ce priveşte latura psihiatrică a acestui studiu, oamenii de ştinţă au folosit o serie de chestionare pentru a determina aspecte precum: starea de spirit, nivelul de energie sau concentrarea.

Din analiza datelor, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că riscul de depresie este influenţat de către nivelul de activitate, dar nu pot determina cu exactitate în ce măsură există o corelaţie între cele două. Cercetătorii iau în calcul posibilitatea de a exista o serie de probleme cu modul în care au fost colectate datele. De asemenea, ei iau în calcul şi faptul că pot exista factori genetici, dar şi de mediu familial şi social care pot influenţa apariţia depresiei.

Studiul a fost publicat în  The Lancet Psychiatry.

Citeşte şi:

Care sunt cele mai mari probleme ale adolescenţilor? Primul raport global realizat vreodată dezvăluie elemente neştiute

Tot mai multe persoane suferă de depresie fără să îşi dea seama. 6 semne ale acestei afecţiuni care nu trebuie ignorate

Mituri despre depresie în care mulţi oameni cred