Milenialli, pe cale să devină prima generaţie care câştigă mai puţin decât părinţii

Millenialii, generaţia născută între 1981 şi 1996, s-au maturizat în cel mai rău moment posibil, când economia s-a prăbuşit în Marea Recesiune, spune Michael Hout, profesor de sociologie la New York University. Economia SUA nu poate susţine o creştere continuă a statutului profesional, aşa cum a făcut-o odată. Problema constă în faptul că părinţii mileniilor au beneficiat de o creştere continuă a statutului ocupaţional, ceea ce face şi mai dificilă depăşirea realizărilor lor.

Dintre americanii născuţi la sfârşitul anilor ’80, doar 44% aveau locuri de muncă cu statut socioeconomic mai ridicat decât părinţii lor aveau 30 de ani, în timp ce 49% au poziţii cu un statut mai scăzut, potrivit lui Hout, care a publicat un studiu despre milenii în Stanford Center on Poverty & Inequality Pathways Magazine, potrivit Mediafax.

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

Situaţia diferă considerabil faţă de cei născuţi spre sfârşitul anilor 1930, pentru că aproximativ 70% dintre aceştia s-au descurcat mai bine decât părinţii. Rata a scăzut de atunci, dar milenialii este prima generaţie care scade sub 50%.

Un alt studiu a descoperit că doar jumătate dintre cei născuţi după 1984 au câştigat mai mult decât părinţii lor la aproximativ 30 de ani, comparativ cu 92% dintre cei născuţi în anii 40.

„O mare parte a visului american este că fiecare generaţie se va descurca mai bine decât cea care l-a precedat”, a spus David Grusky, profesor de sociologie la Stanford şi unul dintre autorii celui de-al doilea studiu, care a fost publicat în revista Science în 2017.

Preţurile locuinţelor au crescut mai repede decât inflaţia. În 1980, o casă obişnuită era vândută cu aproximativ 197.500 de dolari, preţ ajustat cu inflaţia, conform datelor US Census Bureau. Acum, preţul este de peste 325.000 de dolari.

De ce sunt în urmă milenialii?

Când vine vorba şi de avere milenialii sunt în urmă, pentru că deţin mult mai puţin decât Generaţia X atunci când avea între 25 şi 34 de ani, potrivit unui studiu guvernamental recent. Averea medie a gospodăriilor mileniallilor este puţin peste 20.000 dolari, în timp ce Gen X a avut aproximativ 31.250 dolari.

Recent, studiul „The Emerging Millennial Wealth Gap”, al think tank-ului non-profit New America preciza că milenialii câştigă cu 20% mai puţin decât au făcut baby boomers. Concret, câştigurile medii pentru cei de 18-34 de ani sunt mai mici decât au fost în anii 80, diferenţă care a fost remarcată pentru prima dată într-un raport din 2017. Iar evoluţia salariilor din prezent este mai puţin previzibilă din cauza efectelor Marii Recesiuni şi a creşterii numărului celor ce lucrază temporar sau ca freelancer.

Aceasta în ciuda nivelului general superior de învăţământ. Aproape 40% dintre mileniali au cel puţin o diplomă de licenţă, comparativ cu doar un sfert din baby boomers şi 30% din Gen X când aveau aceeaşi vârstă, conform Pew Research Center.

Nivelurile mai scăzute ale veniturilor au deja un impact pe termen lung asupra capacităţii milenialilor de a acumula bogăţie, fie prin economii, fie prin capitaluri proprii. Decalajul dintre civelurile averilor au ajuns la „proporţii istorice”, spune Reid Cramer, director la Millennials Initiative at New America. Averea medie a unui milenial în 2016 (23-38 de ani) a fost cu 41% mai mică decât cei care aveau o vârstă similară în 1989, spune raportul. Gospodăriile conduse de cineva sub 35 de ani în 2016 au avut o avre netă medie de 10.900 de dolari, ceea ce este cu 8.000 de dolari mai puţin decât în 1995.

O parte din situaţie poate fi atribuită Marii Recesiuni şi efectelor ulterioare ale acesteia. Cei care au intrat în forţa de muncă în urma recesiunii au avut mai puţine oportunităţi şi salarii mai mici. În acelaşi timp, mulţi s-au confruntat cu costuri de şcolarizare superioare.

De asemenea, recuperarea nu a fost la fel pentru toată lumea. „Chiar dacă economia a adăugat constant locuri de muncă, recuperarea îndelungată a fost experimentată inegal, gospodăriile înstărite descurcându-se mai bine, în detrimentul altora”, scrie Cramer.