Începând cu Big Bang, explozia primordială care a eliberat energia din care s-a format Universul nostru, materia a devenit din ce în ce mai complexă. Astfel, de la cele mai mici particule subatomice, forţele şi fenomenele chimice şi fizice au dus la apariţia unor structuri din ce în ce mai complexe. Primii atomi din Univers, apăuţi din contopirea a diverse particule subatomice, au fost cei de hidrogen şi cei de heliu, atomii mai grei până la cei de fier s-au format în interiorul stelelor prin procesul de fuziune nucleară. Totuşi, din cauza faptului că atomii mai grei decât cei de fier apar în condiţii extreme, aceştia avâd nevoie de un aport de energie, în interiorul supernovelor sau în timp ce două stele neutronice fuzionează.
Fiecare dintre aceste elemente grele lasă o „urmă” în spectrul luminii pe care o supernovă, o stea neutronică sau una obişnuită o emite, ceea ce le permite oamenilor de ştiinţă să înţeleagă compoziţia chimică a respectivului obiect, dar şi în ce punct al evoluţiei s-ar afla respectivul obiect. O echipă de cercetători de la Universitatea Tokyo şi Kyoto au folosit Telescopul Araki pentru a putea surprinde semnalele emise de către metalele din 13 stele gigante şi supernove în spectrul luminii infraroşii. Cercetătorii au aflat din studierea datelor produse de către telescop că stele studiate în acestea se află cel puţin nouă elemente chimice, notează Phys.
Cercetătorii care au colaborat în cadrul acestui studiu explică faptul că munca lor pune bazele cartografierii diversităţii elementelor chimice în stelele Căi Lactee, dar şi din alte galaxii observabile.
Studiul a fost publicat în Astrophysical Journal Supplement.
Citeşte şi:
Astronomii au observat elemente grele care s-au format în timpul ciocnirii a două stele neutronice
Noi informaţii dezvăluie modul în care au fost create elementele grele după Big Bang