ADN-ul ”dezordonat” favorizează capacitatea celulelor canceroase de a se adapta la tratamente

Studiile au arătat că ADN-ul din fiecare celulă a corpului nostru poate fi întins pe o distanţă de aproximativ doi metri, luând în calcul dimensiunile microscopice ale celulelor rezultă că genomul nostru trebuie „împachetat” într-un mod cât se poate de compact. Cromatina, una dintre moleculele care asigură această aranjare compactă a ADN-ului în interiorul celulei, controlează şi modul în care celulele reacţionează în faţa factorilor de stres, notează Medicalxpress. 

Un studiu al Universităţii Northwestern, Statele Unite ale Americii, a ajuns la concluzia că starea cromatinei şi a ADN-ului din interior joacă un rol important în cazul cancerului. Astfel, atunci când vorbim despre o aranjare dezordonată în cazul celulelor canceroase, acestea pot să se adapteze şi să supravieţuiască tratamentelor împotriva cancerului. Cercetătorii explică faptul că din această veste proastă rezultă şi o veste bună, aceasta fiind că viitoarele terapii anticancer vor putea fi mai eficiente prin ţintirea cromatinei şi reglarea comportamentului acesteia.

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

„Celulele canceroase sunt maestre ale schimbării […] Trebuie să se adapteze continuu pentru a se sustrage sistemului imunitar, chimioterapiei sau imunoterapiei. Ambalarea anormală a cromatinei determină capacitatea celulelor canceroase de a face acest lucru”, explică Vadim Backman, co-autor al acestui studiu şi expert în bioinginerie medicală.

Cromatina este formată din ADN, ARN şi diferite proteine, având capacitatea de a determina care gene sunt activate şi care sunt suprimate. În cazul cancerului, o cromatină anormală face ca respectivele celule să devină rezistente în faţa terapiilor.

„Am constatat că plasticitatea transcripţională şi modificările de ambalare a cromatinei sunt un marker important, ceea ce indică modul în care un pacient cu cancer poate răspunde la terapiile anti-cancer, cum ar fi chimioterapia”, a spus Ranya Virk, autor al lucrării. Acest lucru poate fi tradus în o nouă metodă de a prezice rezultatele terapiei cancerului”, mai adaugă acesta.

Studiul a fost publicat în Science Advances.

Citeşte şi:

O tehnică de modificare a ADN-ului ce ar putea ajuta la tratarea bolilor poate provoca apariţia cancerului

Va exista vreodată un test universal pentru depistarea cancerului?

De ce cancerul cardiac apare extrem de rar?