Vânturile solare sunt altfel decât au crezut specialiştii de la NASA. Istorica misiune Parker Solar Probe oferă informaţii inedite

Cercetătorii NASA care au monitorizat această misiune au anunţat că Parker Solar Probe le-a oferit detalii despre cum Soarele influenţează vremea în spaţiu, modificând ceea ce ştiau astronomii despre vânturile solare care pot afecta sateliţii  şi electronicele de pe Terra. 

„Am sperat să vedem noi fenomene şi procese atunci când ne-am apropiat de Soare, şi am făcut-o”, a afirmat Nicola Fox, directorul diviziei de heliofizică a agenţiei spaţiale a SUA. „Unele dintre informaţiile pe care le-am aflat confirmă destul de mult ceea ce ştiam, dar altele sunt cu totul neaşteptate”, a adăugat aceasta, potrivit Reuters.

• Neutrinii ar putea fi cheia pentru studierea nucleului Soarelui
• Oamenii de știință au găsit 128 de sateliți noi în jurul lui Saturn

Pământul se află la aproximativ 149,6 milioane de kilometri faţă de Soare, iar sonda s-a apropiat la 24,1 milioane de kilometri de el, pentru a obţine informaţiile care au fost publicate în revista Nature. 

Sonda îşi va continua călătoria, urmând să ajungă, în decembrie 2024, la o distanţă de 6,4 milioane de kilometri de suprafaţa Soarelui, de şapte ori mai aproape de stea decât orice navă spaţială anterioară.

Parker Solar Probe a trecut printr-o căldură extremă, cu temperaturi care au ajuns la peste 500.000 de grade Celsius, în timp ce a zburat către partea exterioară a atmosferei solare, intitulată coroană solară, care dă naştere vântului solar, acele particule fierbinţi, încărcate energetic care ies în exteriorul Soarelui şi se răspândesc în Sistemul Solar.

Cercetătorii încearcă să afle care este motivul pentru care coroana Soarelui este atât de fierbinte, fiind de 200 de ori mai caldă decât suprafaţa propriu-zisă a stelei. Astronomii afirmă că un astfel de căldură nu poate fi generat de Soare, pentru că, în baza legilor naturii, cu cât te îndepărtezi de sursă, cu atât temperatura scade.

Anterior, specialiştii de la NASA au crezut că oscilaţiile în viteza acestor particule încărcate ce radiază în afara coroanei solare s-ar disipa treptat, precum în cazul valurilor văzute după smulgerea unei corzi de chitară de la mijloc. 

Una dintre suprizele cu adevărat majore, potrivit cercetătorilor, a fost detectarea unor vârfuri abrupte, bruşte, în viteza vântului solar, care au fost atât de violente încât câmpul magnetic se inversează brusc, într-un fenomen care se numeşte „switchbacks”.

„Descoperim aceste valuri discrete, puternice, care se spală peste navele spaţiale, ca nişte valuri năzdrăvane într-un ocean”, a afirmat Justin Kasper, de la Universitatea din Michigan, a cărui echipă a construit un instrument solar de detectare a vântului de către sonda Parker. „Ele poartă o cantitate extraordinară de energie”, a adăugat acesta, precizând că datele înregistrate de sondă vor schimba semnificativ teoriile astrofizicienilor despre „cum se încălzesc corona şi vântul solar”.

Lansată în 12 august 2018 pentru o misiune de şapte ani, al cărui cost se ridică la 1,4 miliarde de dolari,  Parker Solar Probe a fost proiectată pentru a rezista la condiţii extreme şi la fluctuaţii mari de temperatură.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Ce este vântul solar?

Motivele pentru care sonda solară Parker nu se va topi nu se va topi în apropierea Soarelui: puţină termodinamică şi inginerie de vârf

Cum se schimbă Soarele în timpul unui ciclu de 22 de ani

O filmare unică arată „ploaia de foc de pe Soare” (VIDEO)