Cum arată Samjiyon, oraşul ''utopie a socialismului'', inaugurat recent de Kim Jong-un

Descopera

Publicat: 04.12.2019

Samjiyon, oraşul de vis al lui Kim Jong-un, o "utopie a socialismului", situat lângă muntele sacru Paektu şi care poate găzdui 4.000 de familii, a fost inaugurat chiar de liderul nord-coreean.

Coreea de Nord a celebrat finalizarea lucrărilor la ambiţiosul proiect care poartă semnătura lui Kim Jong-un. Noul oraş, aflat în apropierea muntelui considerat sacru de unde se spune că liderul şi-ar avea rădăcinile, a fost numit de presa locală „epitomul civilizaţiei moderne”, potrivit Mediafax.

Citeşte şi Kim Jong-un a dat ordin: demolarea clădirilor ”neplăcute şi sărăcăcioase” construite de Coreea de Sud pe un munte. Cu ce le înlocuieşte

Citeşte şi Trenul blindat al dictatorului Kim Jong-un. Luxul în care călătoreşte liderul de la Phenian

Festivităţile au avut loc luni şi au inclus focuri de artificii, după cum a declarat presa nord-coreeană. În cadrul ceremoniei, Kim Jong-un însuşi a tăiat panglica simbolică, inaugurând astfel oraşul Samjiyon.

Proiectul liderului este văzut ca o „utopie a socialismului”. Oraşul beneficiază de apartamente moderne, hoteluri, o staţiune de schi, dar şi 380 de spaţii şi instituţii publice, precum şi fabrici care vor asigura condiţii de viaţă de o calitate superioară, a relatat The Guardian.

Samjiyon ar putea fi casa a 4.000 de familii, fiind una dintre cele mai ambiţioase iniţiative economice ale liderului nord-coreean. Construirea acestuia a fost întârziată din cauza sancţiunilor primite în urma stopării programului nuclear de la Phenian. Republica Democrată Nord-Coreeană a avertizat că acesta ar fi ultimul an în care Statele Unite ar putea să retragă politicile ostile, promiţându-le americanilor un „cadou de Crăciun” în caz contrar.

Întârzierile în finalizarea proiectului i-au determinat pe adepţii regimului Kim Jong-un să mobilizeze forţele de muncă ale brigăzilor de tineri, acţiune aspru judecată de activiştii pentru drepturile omului, care au considerat situaţia drept sclavie. Muncitorii nu ar fi primit bani, apă şi nici alimente în schimbul serviciilor oferite şi ar fi fost obligaţi să lucreze mai mult de 12 ore pe zi, timp de zece ani.