Platforma online Inc.com a identificat cinci tehnologii de la care se aşteaptă să schimbe regulile în lumea de mâine.
Probabil aţi auzit de Bitcoin, chiar dacă nu l-aţi folosit. Poate că nici moneda digitală Libra a Facebook nu se va putea ridica la nivelul aşteptărilor, dar, cu siguranţă, vom folosi o criptomonedă în viitor.
Unele dintre cele mai mari bănci din lume experimentează deja cu criptomonedele. J.P. Morgan, de exemplu, şi-a testat moneda JPM la începutul acestui an. Scopul nu este înlocuirea dolarului sau a euro, ci crearea unei infrastructuri care să faciliteze transferurile internaţionale. Chiar dacă nu vei deţine un portofel bitcoin, poţi folosi o monedă digitală pentru transferurile rapide, potrivit Mediafax
Monedele digitale sunt alimentate de blockchain, un fel de contor digital. Criptomonedele precum bitcoin păstrează conţinutul înregistrărilor în siguranţă, prin împărtăşirea copiilor pe mii de computere diferite care sunt verificate în mod constant de altele. Monedele proprietare, precum JPM Coin, ar putea utiliza un blockchain privat controlat de companie. Dar monedele digitale nu sunt singura utilizare pentru tehnologia blockchain. Un registru care nu poate fi spart de hackeri sau modificat şi ale cărui înregistrări pot fi utilizate pentru a iniţia acţiuni precum eliberarea soldului sau emiterea unei chitanţe are utilizări care variază de la lanţul de aprovizionare la economia de distribuire.
Saltul de la prima generaţie a tehnologiei telefonului mobil la 2G a fost uriaş. Prima generaţie a permis doar apeluri vocale, pe când reţelele 2G erau deja digitale şi au introdus conexiuni stabile, dar şi SMS-ul şi apelul în conferinţă. Saltul la 3G a activat servicii multimedia şi de streaming şi a fost o mişcare importantă, iar trecerea la 4G a vizat mai mult îmbunătăţirea calităţii decât introducerea de noi servicii. De exemplu, reţelele 3G ne permiteau să vizionăm filme pe telefon, iar 4G ne ajută să facem acest lucru fără întreruperi.
Reţelele 5G promit ceva diferit. Ceea ce vor face este să permită interconectarea a tot ceea ce deţinem. Frigiderele îşi vor putea descărca upgrade-uri. Maşinile de spălat vor putea avertiza un tehnician atunci când se defectează. Maşinile inteligente vor comunica între ele, cerându-şi reciproc spaţiu la schimbarea benzilor de circulaţie şi îşi vor acorda prioritate la semafoare una alteia pentru a asigura un flux lin pe străzile oraşului.
Inteligenţa artificială este noua tehnologie care înspăimântă umanitatea. Minţi luminate precum Stephen Hawking, Bill Gates şi Elon Musk au tras semnale de alarmă împotriva pericolelor pe care le poate aduce crearea unui creier digital mai inteligent decât al omului. Dar continuăm să dezvoltăm această invenţie, pe cât de utilă, pe atât de periculoasă. Deja am putut vedea cum, în marketing, AI le oferă companiilor date despre obiceiurile noastre de consum, iar reclamele care ajung la noi sunt personalizate. De asemenea, foloseşti AI de fiecare dată când îi ceri lui Siri să-ţi spună o glumă sau îi oferi detalii despre produsul pe care ţi-l doreşti unui chatbot de pe Facebook Messenger. În viitor, AI va fi utilizat pentru a lua decizii mai inteligente în orice domeniu, de la agricultură la transport şi asistenţă medicală.
În luna octombrie a acestui an, Google a anunţat că procesorul său cuantic Sycamore a îndeplinit o sarcină pentru care cel mai bun supercomputer din lume ar avea nevoie de 10.000 de ani pentru a o finaliza. A terminat acel calcul în doar 200 de secunde. Totuşi, această sarcină a fost aceea de a produce numere aleatorii dificil, dar nu foarte util. Calculatoarele ale căror biţi pot fi deopotrivă 1 şi 0 în acelaşi timp vor alimenta tehnologia blockchains, inteligenţa artificială şi cantităţile uriaşe de date pe care reţelele 5G le vor genera.
Împreună, aceste tehnologii vor crea o lume cu totul nouă.