Calendar astronomic pentru 2020. Ce fenomene spectaculoase vor avea loc pe cer anul viitor

Quadrantidele, curentul de meteori ce au radiantul în constelaţia Bootes, lângă Carul Mare, vor avea maximul în perioada 3 – 4 ianuarie, când  pe cer vor putea fi văzute până la 120 de stele căzătoare pe oră. În ciuda numărului mare, care încadrează Quadrantidele în categoria ploilor de meteori, obiectele cosmice sunt slabe ca strălucire, astfel că este nevoie de un cer senin, fără influenţa luminilor artificiale, pentru a putea fi văzute.

În data de 10 ianuarie 2010 va avea loc Luna plină (perioada de apogeu a influenţei Lunii asupra planetei noastre), dar şi o eclipsă de Lună prin penumbră. În timpul eclipsei de Lună prin penumbră, ce va avea loc de la ora 21:10, satelitul natural al Terrei nu se va întuneca complet. Fenomenul va fi vizibil în Europa (inclusiv în România), Africa, Asia, Oceanul Indian şi Australia de Vest.

• Mulți oameni suferă fără să știe de „ura față de mișcare”
• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție

Super Luna plină de Zăpadă va fi vizibilă în 9 februarie, fiind prima dintre cele patru ale anului 2020. Super Luna are loc atunci când Luna este simultan plină şi aflată la perigeu (punctul din orbită este la cea mai mică distanţă de Pământ). În timpul acestui fenomen, Luna pare mult mai mare şi mai luminoasă pe cer. Termenul de „Luna Zăpezii” a fost dat de anumite triburi amerindiene.

Luna viemilor (Luna plină din martie) şi Super Luna (a doua din 2020) vor avea loc simultan în 9 martie. Potrivit NASA, termenul de Luna viermilor a fost dat tot de triburile de amerindieni care au observat că, odată cu topirea zăpezilor şi dezgheţarea solului, râmele încep să iasă din pământ.

Echinocţiul de primăvară are loc în 20 martie 2020, la ora 05:50, reprezentând momentul începerii primăverii astronomice în emisfera nordică. La momentul echinocţiului de primăvără, Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera sudică a sferei cereşti în cea nordică

În 8 aprilie va avea loc Luna plină roz şi Super Luna (a treia din 2020). Luna plină roz a fost denumită tradiţional aşa deoarece în aprilie apar tufele de phlox (brumărele), unele dintre primele flori de primăvară

Lyride, unul dintre cei mai vechi curenţi de meteori, vor înregistra maximul în perioada 22 – 23 aprilie. Lyridele sunt create de reziduurile din coada cometei Thatcher, ce realizează o orbită în jurul Soarelui în aproximativ 415 ani. Această cometă va mai trece pe lângă Pământ abia în 2276. Cum în această perioadă Luna va fi în faza minimă, veţi putea vedea cu succes (dacă cerul va fi senin) între 10-20 de meteori pe oră.

Curentul de meteori Eta Aquaride va avea maximul în noaptea dintre 6 spre 7 mai. Spectacolul pe care îl fac pe cer, în fiecare oră, cei 40 – 60 de meteori proveniţi din celebra cometă Halley va fi însă periclitat de luminozitatea Lunii, care se va afla în faza maximă. În 7 mai, va avea loc şi ultima Super Lună din 2020.

A doua eclipsă de Lună prin penumbră din 2020 va avea loc în 5 iunie, de la ora 21:25, şi va putea fi văzută în cea mai mare parte a Europei (inclusiv în România), Africa, Asia, Australia şi Oceanul Indian.

Eclipsa de Soare Anuală (care se produce de cel puţin două ori pe an şi în mare parte este parţială, deoarece Luna trece prin faţa Soarelui, dar nu îl acoperă complet) va avea loc în 21 iunie şi va fi vizibilă doar în estul Africii, Orientul Mijlociu şi sudul Asiei. 

Solstiţiul de vară va avea loc în 21 iunie, la ora 07:44, reprezentând începutul verii astronomice. Denumirea de solstiţiu („Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. 

A treia eclipsă de lună prin penumbră va avea loc în 5 iulie, însă va fi vizibilă doar în America de Nord, America de Sud, estul Oceanului Pacific, vestul Oceanului Atlantic şi vestul extrem al Africii.

Perseide, cel mai spectaculos curent de meteori

Jupiter la „opoziţie”, în 14 iulie 2020. În această dată, cea mai mare planetă din sistemul nostru solar se află cel mai aproape de Pământ. Fiind luminată de către Soare, Jupiter va fi mai strălucitoare decât în orice altă perioadă a anului, fiind vizibilă întreaga noapte.

Saturn la „opoziţie”, în 20 iulie 2020. Planeta cu inele va fi cel mai aproape dePământ, fiind luminată de către Soare. Este vizibilă pe tot parcursul nopţii, putând fi fotografiată împreună cu lunile ei.

Curentul de meteori Delta Aquaride va avea maximul în 28 – 29 iulie (ZHR = 20). 

Perseide, cea mai spectaculoasă ploaie de meteori, înregistrează maximul în noaptea de 12 spre 13 august. Luna va fi în primul pătrar, astfel că pe cer vor putea fi observaţi, în fiecare oră, între 60 şi 150 de meteori care vor cădea cu o viteză de circa 59 km/s. Perseidele au loc în perioada în care Pământul trece prin coada cometei 109P/Swift-Tuttle. Cometa este considerată cel mai mare obiect cunoscut ce trece repetat pe lângă Pământ, nucleul său având o lăţime de 26 de kilometri. 

Neptun la „opoziţie”, în 11 septembrie. În această zi, Pământul se află în cel mai apropiat punct faţă de Nepun, astfel că a opta planetă de la Soare va putea fi vizibilă pe cer, fiind cel mai bun moment pentru a fi fotografiată.

Echinocţiul de toamnă din 2020 va avea loc în 22 septembrie, la ora 15:31, reprezentând începerea toamnei astronomice. Din această zi, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la solstiţiul de iarnă.

Marte la „opoziţie”, în 13 octombrie. În această zi, Marte va străluci de 7 ori mai puternic decât Saturn şi de 17 ori mai puternic decât steaua Antares, fiind vizibilă de pe Terra toată noaptea. Strălucire impresionantă a Planetei Roşii va putea fi fotografiată, fiind de altfel cel mai bun moment pentru a face asta.

Orionidele vor înregistra maximul între 21 – 22 octombrie, când pe cer vor putea fi văzuţi, în fiecare oră, circa 25 de meteori. Roiul de meteori Orionide poate fi văzut, toamna, când Terra trece prin marginea exterioară a norului de particule din coada cometei 1/P Halley. 

Luna albastră, un fenomen care se produce, în medie, la fiecare doi ani şi jumătate, va avea loc în 31 octombrie 2020. Termenul de „Lună albastră” este folosit atunci când avem două luni pline în decursul aceleeaşi luni. Astfel, cea de-a doua lună plină dintr-o lună calendaristică se numeşte Lună albastră. 

Conjuncţia rară a lui Jupiter şi Saturn

Uranus la „opoziţie”, în 31 octombrie. În noaptea cu Luna albastră, Uranus se află cel mai aproape de Pământ, fiind luminată de către Soare. Planeta albastru – verzui va fi mai luminoasă decât în orice altă perioadă a anului, fiind vizibilă întreaga noapte. Este şi cea mai bună noapte pentru a fi fotografiată.

Leonidele, roiul de meteori care se produce când Pământul trece prin traiectoria prafului cosmic lăsat în urmă de cometa Tempel-Tuttle, vor avea maximul în 17 – 18 noiembrie. În această noapte vor putea fi văzuţi, în fiecare oră, circa 17 meteori, care vor cădea cu viteză de 71 km/s.

Ultima eclipsă de Lună prin penumbră din 2020 va avea loc în 30 noiembrie, însă va fi vizibilă doar din America de Nord, Oceanul Pacific şi nord – estul Asiei, inclusiv Japonia.

Curentul de meteori Geminide va înregistra maximul în noaptea de 13 – 14 decembrie, când pe cer vor putea fi văzute, în fiecare oră, până la 120 de stele căzătoare. Ce este special la aceşti meteori este că Geminidele provin din asteroidul 3200 Phaeton, lucru neobişniuit având în vedere că majoritatea curenţilor de meteori se produc în urma tranziţiei cozii unei comete.

O eclipsă totală de Soare va avea loc în 14 decembrie 2020, însă va fi vizibilă doar în părţi din sudul statelor Chile şi Argentina, în timp ce va putea fi văzută parţial şi în zone din sudul Americii de Sud, sud-estul Oceanului Pacific şi sudul Oceanului Atlantic.

Solstiţiul de iarnă din 2020 va avea loc în 21 decembrie, la ora 12:02, reprezentând începerea iernii astronomice. Tot în această perioadă, între  21 – 22 decembrie, are loc maximul Ursidelor, curentul de meteori emanat din Steaua Nordului, ce se află în linie cu Polul Nord.

Cel mai spectaculos eveniment din 21 decembrie 2020 va fi, însă, conjuncţia rară a lui Jupiter şi Saturn, care este denumită şi „Marea conjuncţie”. Evenimentul nu a mai avut loc din anul 2000. În timpul marii conjuncţii, cele două planete luminoase vor apărea la un arc de numai 7 minute una de cealaltă, pe cerul nopţii. Vor fi atât de aproape una de cealaltă încât vor părea o planetă dublă luminoasă. 

Vă recomandăm să citiţi şi:

Cum a migrat Jupiter spre centrul Sistemului Solar

De ce nu poate fi teraformată planeta Marte

Hubble scoate la iveală furtunile masive de pe Uranus şi Neptun

Noi surprize în Sistemul Solar de la Jupiter şi Saturn