10 galaxii ciudate din Univers

Universul este în continuă expansiune din momentul Big Bang-ului, iar tot spaţiul rezultat ca urmare a acestui fenomen este populat cu o mulţime de obiecte, pornind de la cele mai mici particule şi ajungând la galaxii şi roiuri de galaxii. În funcţie de perioada şi condiţiile specifice în care s-au format, galaxiile pot fi diferite, unele fiind extrem de neobişnuite, cel puţin în comparaţie cu galaxia noastră, Calea Lactee. Live Science a creat o listă de 10 galaxii pe care oamenii de ştiinţă le consideră neobişnuite.

ESO 137-001, meduza spaţială

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

Această galaxie este localizată în constelaţia Triunghiul Austral şi, conform imaginilor realizate cu ajutorul diferitelor instrumente de observaţia, ESO 137-00 seamănă cu o meduză care pluteşte printre stele.

Credit foto: NASA/ESA/CXC

Cercetătorii de la NASA explică faptul că ESO 137-00 este o galaxie spiralată barată, conţinând în interiorul său o serie de structuri asemănătoare unor bare, cu particularitatea că lasă în urma sa o „dâră” de stele şi gaze. Oamenii de ştiinţă explică faptul că din gazul care poate fi observat pe anumite lungimi de undă tind să se formeze noi stele, cu toate că temperatura ar fi prea mare pentru ca astfel de procese să aibă loc.

NGC 1052-DF2, unde ţi-e materia întunecată?

Telescopul Hubble a observat în anul 2018 o galaxie extrem de particulară, NGC 1052-DF2 prezenta urme minime de materie întunecată.

Credit foto: Hubble Telescope

În mod obişnuit, galaxiile, prezintă un procent ridicat de materie întunecată, iar descoperirea unei galaxii cu urme minime de astfel de galaxii a atras foarte repede atenţia oamenilor de ştiinţă, care s-au confruntat, în momentul descoperirii, cu două mistere: care este natura materiei întunecate, dat fiind faptul că aceasta interacţionează cu gravitaţia, dar nu şi cu lumina; şi de ce există o galaxie care nu are un nivel obişnuit de materie întunecată. 

Calculele şi observaţiile anterioare au rezolvat doar una dintre probleme. În mod evident, natura materiei întunecate rămâne în continuare necunoscută; dar cercetătorii şi-au dat seama că acele calcule care arătau că NGC 1052-DF2 nu are materie întuneactă erau eronate şi asta ca urmare a unei aproximări greşite a distanţei faţă de aceasta. Iniţial, s-a crezut că această galaxie nu se află la 65 de ani lumină de Terra, ci la 42, această diferenţă încurcând calculele legate de proporţia de materie întunecată. 

În final, oamenii de ştiinţă de la NASA au ajuns la concluzia că NGC 1052-DF2 este o galaxie obişnuită şi că nu se află mai aproape de a desluşi natura materiei întunecate.

MACS 2129-1, galaxia zombi

Galaxiile, la fel ca şi stelele din interiorul acestora, au un ciclu de viaţă. MACS 2129-1 se află la finalul acestui ciclu, fiind considerată o galaxie moartă şi asta din cauza faptului că obsevaţiile astronomice arată că aceasta nu a mai produs noi stele de zece miliarde de ani. Numele de galaxie zombi vine de la faptul că, deşi nu mai este de mult activă („vie”), se învârte de două ori mai repede faţă de galaxia noastră, Calea Lactee.

Credit foto: Hubble Telescope

Un studiu publicat în 2017, în jurnalul ştiinţific Nature, explică faptul că  unele galaxii, printre care şi acest zombi galaxic, îşi rearanjează structura internă după ce nu mai produc stele, ca urmare a unor fenomene interne şi nu ca urmare a ciocnirii cu alte galaxii.

Andromeda, vecinul canibal

Galaxia Andromeda, „vecina” noastră cosmică, tinde să fie violentă cu galaxiile-satelit din jurul ei, înghiţîndu-şi vecinii de-a lungul ultimilor zece miliarde de ani. Pentru a avea un reper temporal, Universul are 13,7 miliarde de ani, iar cele mai îndrăzneţe teorii susţin că primele galaxii au apărut în urmă cu 13,5 miliarde de ani.

Credit foto: JPL/NASA

Astronomii sunt de părere că în 4,5 miliarde de ani, Calea Lactee şi Andromeda se vor ciocni în mod direct, momentan este încă neclar cineva va înghiţi pe cine. Dacă specia umană va reuşi să supravieţuiască atât, atunci nu o să putem vedea această ciocnire de pe Terra şi asta deoarece în 1-5 miliarde de ani Soarele nostru va înghiţi întreg sistemul solar.

W2246-0526 tinde să îşi consume mai toţi vecinii

Interacţiunile dintre galaxii sunt un lucru cât de poate de obişnuit, de la modificarea formei vecinilor până la înghiţirea vecinilor, Universul le-a văzut pe toate. Totuşi, chiar şi în aceste condiţii, W2246-0526 tinde să iasă în evidenţă prin consumarea a trei dintre vecinii săi simultan.

Credit foto: JPl/NASA

Astronomii au observat că W2246-0526 a început să atragă stele şi materie din vecinii să de acum 12 miliarde de ani, fiind singurul exemplu cunoscut al acestui fenomen.

Messier 83, pepiniera de supernove

Această galaxie este localizată în conselaţia Hidra, la aproximativ 15 milioane de ani lumină de Terra. Astronomii au observat că această galaxie are în mijlocul său două nuclee, cel mai probabil două găuri negre supermasive, dar oamenii de ştiinţă nu exclud posibilitatea ca această anomalie să fie rezultatul unei stele care orbitează o gaură neagră.

Credit foto: NASA

Un alt aspect interesant legat de această galaxie este cel legat de supernove, mai exact Messier 83 prezintă o proporţie mult mai mare în comparaţie cu alte galaxii. Astronomii au observat şase astfel de explozii în mod direct şi rămăşiţele altor 300.

NGC 7674, galaxia cu două găuri negre supermasive în centrul său

Oamenii de ştiinţă sunt de părere că majoritatea galaxiilor au în mijlocul lor o gaură neagră supermasivă a căror masă reprezintă „ancora gravitaţională” a tuturor obiectelor din interiorul acestora.

Credit foto: Hubble Telescope

În anumite situaţii, unele galaxii pot avea şi două două găuri supermasive, un astfel de caz este NGG 7674, în centrul acesteia găurile negre sunt despărţite de doar un an lumină. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că una dintre găuri provine de la o altă galaxie antică.

NGC 1277, galaxia prea rapidă pentru a mai „mânca”

Galaxiile sunt obligate să îşi consume vecinii pentru a putea supravieţui şi pentru a produce noi stele. Totuşi, în unele cazuri, viteza prea mare a unei galaxii tinde să reprezinte un impediment major în procesul de hrănire.

Credit foto: Hubble Telescope

La o viteză de 3,2 milioane de kilometri pe oră, NGC 1277 „aleargă” direct către propriul sfârşit, viteza prea mare impiedică această galaxie să atragă stele şi materiale de la vecinii săi din care să mai formeze alte stele.

E o pasăre, e un avion, e Messier 90!

Galaxiile pe care oamenii de ştiinţă le observă cu ajutorul diferitelor instrumente par să „fugă” de Pământ, acest lucru putând fi dedus din lunimea de undă a luminii care ajunge pe Terra. Acestă lumină are o lungime de undă mai mare, fiind mai roşie cu cât lumina vine de mai departe din Univers.

Credit foto: Hubble Telescope

În mod surpinzător, Messier 90 face fix opusul. Pare să se apropie de noi, lumina pe care instrumentele o captează aflându-se în spectrul albastru al luminii, indicând o apropiere cosmică între Terra şi această galaxie.

Calea Lactee, casă dulce casă

Dintr-o listă a celor mai ciudate galaxii din Univers nu poate lipsi galaxia în care ne aflăm, Calea Lactee. În primul rând, această galaxie este casa singurelor forme de viaţă biologică pe care le-am identificat până în prezent: noi.

Credit foto: NASA

Într-un studiu publicat în octombrie 2019, astronomii au explicat faptul că galaxia noastră tinde să fie, la rândul său, un vecin foarte neprietenos, înghiţindu-şi constant vecinii. Viitoarele „victime” sunt şase galaxii pitice care oribtau în jurul Marelui Nor al lui Maggelan: Corina, Fornax şi alte patru galaxii pitice.

Citeşte şi: