Muzeul are ca scop colectarea, depozitarea şi prezentarea documentelor şi materialelor scrise, foto, audio şi video având legătură cu evenimentele desfăşurate în luna decembrie a anului 1989, cunoscute sub denumirea de Revoluţia din Decembrie 1989.
„În temeiul Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale supune dezbaterii publice proiectul de Hotărâre privind stabilirea unor măsuri pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Muzeului Naţional al Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, se arată într-un text publicat pe site-ul MCIN.
Propunerile şi observaţiile referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii pot fi transmise în scris pe adresa MCIN (B-dul Unirii nr. 22, sector 3, Bucureşti), pe fax, la nr. 021/222.85.43 sau la adresa de e-mail [email protected], până la data 14 septembrie.
Potrivit notei de fundamentare, regimul comunist instaurat în România începând cu anul 1948, până la sfârşitul acestuia, odată cu evenimentele din decembrie 1989 este cercetat, de asociaţii ale victimelor comunismului, participanţi la revoluţia din decembrie 1989, precum şi de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Scopul cercetărilor îl constituie cunoaşterea fenomenului comunismului, precum şi efectele sociale, economice şi umanitare pe care regimul comunist le-a provocat în societatea, statul şi poporul român.
În municipiul Timişoara, locul unde a început Revoluţia din 1989, Asociaţia „Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989” a înfiinţat Muzeul Memorialul Revoluţiei din Decembrie 1989 din Timişoara, precum şi Centrul Naţional de Documentare, Cercetare şi Informare Publică privind Revoluţia din Decembrie 1989, pentru aceste activităti având în folosinţă, cu titlu gratuit, un imobil situat în mun. Timişoara, conform HG nr. 1063/2011.
Deşi activitatea de cercetare şi cunoaştere s-a desfăşurat constant după decembrie 1989, conducând la acumularea unui volum semnificativ de documente şi materiale foto, video şi audio, precum şi mărturii ale supravieţuitorilor represiunii comuniste, acestea nu se află la îndemâna publicului larg, spre a fi cunoscute şi studiate. Acest fapt este de natură să nu ofere posibilitatea cunoaşterii adevărului cu privire la ce reprezintă comunismul şi la ce implicaţii negative a avut asupra poporului român.
Aşadar, se impune luarea unor măsuri care să asigure accesul publicului, în special a tinerelor generaţii, la fondul documentar acumulat, atât cu privire la perioada regimului comunist, cât şi cu privire la evenimentele tragice din decembrie 1989, petrecute atât în Timişoara şi Bucureşti, cât şi în alte orase din ţară.
În vederea realizării acestui deziderat, prin HG nr. 281/2019 Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a preluat de la Ministerul Apărării Naţionale un imobil situat în municipiul Timişoara, Piaţa Libertăţii nr. 5-7, având număr MFP 162899, în scopul amenajării unui muzeu naţional cu privire la regimul comunist şi la evenimentele care au rămas cunoscute drept Revoluţia din Decembrie1989.
Proiectul de act normativ supus în prezent dezbaterii publice reglementează cadrul legal general cu privire la înfiinţarea şi funcţionarea Muzeului Naţional al Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
Cheltuielile curente şi de capital ale muzeului se vor finanţa din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, potrivit aceluiaşi proiect.