O serie de microbi cu un metabolism special joacă un rol important asupra modului în care funcţionează clima

Un studiu recent a ajuns la concluzia că bacteriile care conţin rodopsină, o proteină fotosensibilă, sunt mult mai comune decât credeau oamenii de ştiinţă anterior. Iar din cauza încălzirii climei, ele se vor înmulţi şi mai mult în apa caldă a oceanelor, ceea ce va duce la transformări majore ale lanţului trofic, notează Phys.com.

„Oceanele sunt foarte importante pentru schimbările climatice deoarece ele joacă un rol crucial în ciclul carbonului. O mai bună înţelegere a modului în care acest proces funcţionează şi a organismelor marine implicate ne-ar putea ajuta să ne îmbunătăţim modelele care legate de evoluţia climei”, explică Laura Gómez-Consarnau, profesoară de biologie a Universităţii Dornsfire de Litere, Arte şi Ştiinţe.

• Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
• Ce au descoperit cercetătorii după ce i-au învățat pe șobolani să conducă?

Acestea descoperiri se află în contradicţie cu interpretările tradiţionale ale ecologiei marine, care teoretizează că cea mai mare parte a luminii solare care ajunge la oceane este captată de către clorofila din alge. Acest studiu susţine că bacteriile care prezintă urme de rodopsină au un mod hibrid de hrănire: consumă materia organică atunci când aceasta este la îndemână şi în cazurile în care aceasta lipseşte ele recurg la procesarea luminii solare.

Bacteriile care folosesc rodopsina au fost descoperite în urmă cu două decade de către oamenii de ştiinţă aceştia, teoretizând că această proteină captează lumina solară într-un mod asemănător celui al celulelor cu con şi bastonaş din ochiul uman.

În cadrul acestui studiu, oamenii de ştiinţă au studiat mostre de apă recoltate de la o adâncime de 200 de metri pe o distanţă de aproape 4.800 de kilometri din Atlanticul de Est până în Marea Mediterană, pentru a identifica un tipar al distribuţiei bacteriilor care prezintă urme de rodopsină. Cercetătorii au aflat că aceste bacterii sunt mult mai numeroase faţă de estimările iniţiale şi că acestea sunt concentrate în zonele în care rezervele de nutrienţi sunt limitate. În aceste areale, aceste bacterii se dovedesc mai eficiente în captarea şi procesarea luminii solare faţă de alge. Astfel, în timp ce algele folosesc lumina solară şi dioxidul de carbon şi lumina solară pentru a produce materie organică şi oxigen, bacteriile acestea captează cu ajutorul rodopsinei lumina pentru a crea adenozintrifosfat. Un compus organic care se află în componenţa macromoleculelor ADN şi ARN, fundamentale vieţii biologice aşa cum o ştim.

Oamenii de ştiinţă au teoretizat, pornind de la faptul că aceste bacterii pot fi identificate în apele în care resursele de nutrienţi sunt limitate, că în viitor aceste bacterii vor deveni mult mai comune din cauza faptului că încălzirea oceanelor va conduce la reducerea nutrienţilor necesari vieţii oceanice. Această schimbare a proporţiei algelor, din cauza cantităţii mai mici de nutrienţi, va conduce la reducerea capacităţi ocenelor de absorbţie a dioxidului de carbon din atmosferă. Consecinţa finală a acestor fenomen va fi încălzirea accentuată a atmosferei din cauza faptului că mai mult dioxid de carbon este prezent în ea.

Citeşte şi:

Surpriza neplăcută de pe fundul oceanelor care poate aduce schimbări drastice asupra climei. ”S-a întâmplat în trecut, se poate întâmpla şi azi”

Descoperire surprinzătoare: oceanele Terrei au absorbit mult mai multă căldură decât se credea anterior

Calculele de până acum sunt greşite. Experţii avertizează că în realitate clima se încălzeşte mult mai repede