Oraşul Heracleion a fost ridicat în jurul secolului VIII î.e.n. pe o margine a râului Nil, în apropiere de Marea Mediterană. Numele lui provine de la legendarul Hercule (Heracle, în greaca veche, cel mai cunoscut erou din mitologia greacă care a devenit ulterior zeu), despre care locuitorii oraşului antic credeau că a vizitat această zonă. Într-unul dintre templele acestei metropole plină de viaţă la apogeul ei, Cleopatra a fost încoronată regina Nilului.
În urmă cu aproximativ 1.500 de ani, oraşul Heracleion, care a fost menţionat de însuşi Herodot în scrierile sale, a ajuns sub ape. În prezent, ruinele sale se află la o adâncime de 45 de metri.
De la descoperirea lui în anul 2000, Heracleion (cunoscut şi sub numele Thonis) şi-a dezvăluit treptat secretele.
Arheologii marini au efectuat excavaţii în ultimele două – trei luni, scoţând la iveală rămăşiţele unui mare templu, inclusiv coloanele lui din piatră, precum şi urmele unui templu grecesc, mai mic, îngropat sub un strat de sedimente de un metru, pe fundul mării, după cum a anunţat Ministrul Antichităţilor din Egipt citat de Live Science.
Excavaţiile sunt efectuate de o echipă mixtă de arheologi egipteni şi europeni, conduşi de către Franck Goddio, specialistul în arheologie subacvatică care a descoperit, în urmă cu 19 ani, oraşul Heracleion (considerat o legendă până atunci).
Cercei din aur descoperiţi în Heracleion / Credit foto: Christoph Gerigk/Hilti Foundation/Egypt Ministry of Antiquitie
Membrii echipei sale au folosit un instrument de scanare care le-a transmis imagini cu artefactele aflate pe fundul mării, precum şi cu cele îngropate în sedimente.
În timpul excavaţiilor precedente, arheologii au găsit părţi din 75 de bărci. Noile descoperiri au scos însă la iveală partea lipsă din nava 61, o ambarcaţiune care se pare că era folosită în scopuri ceremoniale. Aceasta nu era o ambarcaţiune de mici dimensiuni. După ce au pus piesele bărcii 61 cap la cap au aflat că măsura 13 metri în lungime şi 5 metri în lăţime. Totodată, această ambarcaţiune ascundea mici comori: monede din bronz şi aur, precum şi bijuterii. Monedele din bronz descoperite în Heracleion au fost bătute în timpul regelui Ptolemeu al II-lea, care a condus Egiptul între 283 – 246 î. Hr.
Monedă descoperită în Heracleion / Credit foto: Christoph Gerigk/Hilti Foundation/Egypt Ministry of Antiquitie
Potrivit Ministerului, arheologii au mai găsit şi ceramică din secolele III – IV î.Hr.
Echipa de cercetare a analizat şi sit-ul subacvatic al oraşului Canopus, oraşul înfrăţit cu Heracleion, localizat în Golful Abu Qir din Alexandria. În vechiul oraş, scufundat tot în aceeaşi perioadă cu Heracleion, arheologii au descoperit un complex de clădiri antice care au întins amprenta oraşului înspre sud cu circa un kilometru. În Canopus au fost descoperite şi monede din perioada ptolemeică şi bizantină, inele şi cercei, precum şi ruinele unui port antic. Toate aceste artefacte indică faptul că oraşul Canopus a fost unul aglomerat, din secolul al IV-lea î.Hr. şi până în perioada islamică.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Misterul Atlantidei ar putea fi ELUCIDAT. Descoperirile fascinante ale arheologilor egipteni – FOTO
O navă bizară descrisă de Herodot, descoperită în Egipt
Zece mituri antice şi evenimentele reale care le-au inspirat
Unul din cei mai cunoscuţi scriitori din istorie nu ar fi existat