Babilonul a fost inclus pe listă cu ocazia celei de-a 43-a sesiune a Comitetului patrimoniului mondial UNESCO, care are loc în perioada 30 iunie – 10 iulie, la Baku, în Azerbaidjan.
Preşedintele irakian Barham Salih a declarat că oraşul, acum o ruină, a revenit la „locul său de drept” în istorie, după ani de neglijare din partea liderilor anteriori.
Prim-ministrul irakian Adel Abdul Mahdi a salutat, de asemenea, vestea. „Mesopotamia este cu adevărat pilonul memoriei umanităţii şi leagănul civilizaţiei în istoria scrisă”, a afirmat liderul de la Bagdad.
Guvernul a anunţat că va aloca fonduri pentru a menţine şi stimula eforturile de conservare.
Babilonul, situat la aproximativ 85 de kilometri sud de Bagdad, pe malul Eufratului, a fost cândva centrul unui vast imperiu, renumit pentru turnuri şi templele din cărămizi de lut, cunoscute drept zigurate. Grădinile suspendate ale Semiramidei, aflat în zona Babilonului, construite în timpul regelui Nabucodonosor al II-lea, au fost una dintre cele şapte minuni ale lumii.
Primele cercetări arheologice la Bablion datează de la începutul secolului al XIX-lea, fiind efectuate de arheologii europeni, care au sustras multe artifacte.
În anii 1970, în cadrul proiectului de restaurare ordonat de dictaorul irakian Saddam Hussein, zidurile şi arcurile palatului sudic au fost reconstruite într-un mod rudimentar peste ruinele existente, provocând daune semnificative.
Distrugerile au continuat în timpul intervenţiei americane în Irak în 2003, când trupe americane şi poloneze au construit o baza militară în zona ruinelor babiloniene.
În Irak sunt mii de situri arheologice, inclusiv multe din perioada primelor civilizaţii umane, dar multe au fost devastate de militanţii reţelei teroriste Stat Islamic, care timp de trei ani au ocupat o zonă întins din ţară, inclusiv o parte din regiunea antică Mesopotamia.
Celelalte cinci situri din Irak incluse în lista Patrimoniului Mondial sunt mlaştinile sudice sau mesopotamiene, Hatra, Samarra, Ashur şi cetatea din Erbil.