Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi este închis din mai 2013, de când s-a decis că imobilul poate fi un pericol pentru cei care îi trec pragul, potrivit Mediafax.
După ce titlul de proprietate al clădirii a fost disputat ani de zile în instanţă şi clădirea a ajuns într-un final în patrimoniul municipiului Iaşi, s-au căutat variante pentru finanţarea reabilitării clădirii, iar soluţia finală este cea a fondurilor europene. Lucrările au început în urmă cu câteva zile.
„Finanţarea este pe fonduri europene, pratic este al cincilea monument finanţat pe fonduri europene. (…) Valoarea lucrărilor depăşeşte 13,4 milioane de lei, aproape 3 milioane de euro, este vorba de lucrări de consolidare, de reabilitare şi de reintroducere a acestei clădiri în circuitul muzeal al Iaşului”, a declarat primarul oraşului, Mihai Chirica.
De ani de zile, casa Roset, care găzduieşte primul Muzeu de Istorie Naturală din Principatele Române, este într-o avansată stare de degradare.
Un consorţiu româno-italian va reabilita acum imobilul din centrul Iaşului.
„Clădirea a fost închisă şase ani, a fost încadrată la grad de risc seismic 1, necesitând consolidări ale structurii de rezistenţă. Deja începem să decopertăm fundaţiile, pentru a putea consolida fundaţiile şi apoi consolidarea structurii de rezistenţă, care presupune consolidarea stâlpilor şi grinzilor. Clădirea prezintă fisuri foarte mari, asta înseamnă că structura de rezistenţă este foarte slăbită”, a spus Iuliana Boariu, managerul de proiect.
Exponatele muzeului au fost mutate într-un alt corp de clădire ce se află peste drum. Au fost însă şi unele exponate care nu au putut fi transportate, pentru că s-ar fi distrus.
Cel mai cunoscut exponat, elefantul indian Gaba, a rămas la locul lui, însă este protejat de o cutie imensă de lemn. Gaba a fost cumpărat în 1835 de domnitorul Grigore Mihail Sturdza, după ce a murit de frig la marginea oraşului, abandonat de angajaţii unui circ.
Domnitorul l-a donat muzeului, iar după cinci ani, scheletul şi o replică a elefantului au fost expuse în cea mai mare sală a instituţiei.
„Exponatele care au rămas sunt patru. În afară de celebrul elefant, există o sobă care se presupune că a fost construită o dată cu acest edificiu şi care se află în sala Alexandru Ioan Cuza. Mai există două steme ale Moldovei, care sunt protejate în momentul acesta şi care vor fi reabilitate de specialişti în pictură. (…) Reabilitarea înseamnă refacerea pereţilor, refacerea tâmplăriei interioare, pe care am început deja să o numerotăm şi să o depozităm, întrucât ea prezintă valoare istorică, va trebui reabilitată de către specialişti în restaurare lemn şi repusă pe poziţii”, a mai spus Iuliana Boariu.
Potrivit constructorului, imobilul va fi adus la un standard european în ceea ce priveşte circulaţia fluxului de vizitatori şi va fi montat şi un lift pentru persoanele cu dizabilităţi, având în vedere că sălile muzeului se află la etajul unu al clădirii. De asemenea, vor fi amenajate şi birouri pentru angajaţii muzeului.
Lucrări vor fi şi în parcul muzeului, gândit iniţial ca o grădină botanică în miniatură, acum neîngrijit.
Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi îşi are sediul în casa vornicului Costache Sturza încă din 1840. La etajul întâi al acestei clădiri de patrimoniu se află Sala Cuza, încăpere în care, în 3/15 ianuarie 1859, reprezentanţii Partidei Naţionale au hotărât ca Alexandru Ioan Cuza să fie candidatul lor la domnia Moldovei. La parterul clădirii îşi are sediul Societatea de Medici şi Naturalişti, prima de acest fel din ţară.