O echipă de cercetători a desfăşurat un studiu prin care a încercat să răspundă la două întrebări, la care, într-un fel sau altul, ne-am gândit cu toţii: „Returnează indivizii portofelele pierdute pe care le găsesc?” şi „Suma de bani din interior influenţează comportamentul celor care găsesc astfel de portofele?”, notează Science Alert.
Pentru a afla răspunsurile acestor două întrebări, membrii echipei au conceput un experiment în care au folosit peste 17.000 de portofele care au fost „pierdute” în 335 oraşe din 40 de ţări.
Angajaţi ai muzeelor, băncilor sau poliţişti au devenit, fără să ştie, subiecţi ai unui experiment global care şi-a propus să studieze onestiatea civică în mai multe spaţii geografice şi culturi.
Onestitatea civică sau, pur şi simplu, onestitatea se află la baza relaţiilor sociale, implicând că indivizii se obligă să respecte anumite norme şi instituţii. Faptul că, în cadrul societăţilor, ne obligăm să respectăm legile, în sensul de norme legale şi să fim oneşti unii cu alţii, respectarea unor norme informale, dar care ar trebui să ne ajute să prezicem comportamentul altor indivizi, stă la baza funcţionării acestora.
Rezultatele obţinute de aceşti cercetători sunt surpinzătoare, cel puţin din perspectiva unor teorii care asumă raţionalitatea perfectă a indivizilor. Mai exact, în urma acestui experiment global, oamenii de ştiinţă au aflat că, atunci când în portofele se găsesc sume mari, indivizii care găsesc aceste portofele tind să le predea autorităţilor sau proprietarilor.
De ce intră aceste rezultate în contradiţiile cu teoriile care asumă raţionalitate indivizilor? Deoarece aceste teorii argumentează că indivizii au comportamente oportuniste, iar atunci când se iveşte ocazia, vor face acţiona ca atare. În cazul nostru, atunci când indivizii găsesc un portofel cu o sumă mare de bani, s-ar presupune că ei nu vor mai înapoia respectivul portofel, fapt contrazis de realitate.
Acest comportament se dovedeşte surpinzător pentru economiştii care au fost implicaţi în acest experiment şi care au prezis că indivizii vor avea comportamente oportuniste.
„Atunci când un comportament este surprinzător, atunci este momentul să fii precaut cu privire la interpretarea implicaţiilor acestuia pentru societate”, explică Abigail Marsh, psiholog al Universităţii Georgetown, care nu a fost implicată în acest studiu.
„Ce mă încântă cel mai mult la acest studiu este faptul că confirmă datele pe care le avem deja… că indivizii încearcă să facă ce este corect mare parte din timp”, a mai adăugat ea.
Citeşte şi:
Experimentul Milgram: cu cărţile pe faţă despre supunerea faţă de autorităţi
Cap sau pajură? Datul cu banul nu este atât de imparţial pe cât se crede
5 dintre cele mai înfricoşătoare experimente realizate vreodată. Planul CIA de a spăla creierele
Facebook schimbă modul în care va face experimente sociale pe utilizatorii săi