Nici bufniţă de noapte, nici matinal? Există alte două tipuri care au fost identificate de oamenii de ştiinţă

Împărţirea indivizilor în două categorii, după perioada în care îşi ating maximul de eficienţă şi energie, îi aparţine psihiatrului german Emil Kraepelin, care şi-a împărţit pacienţii în două mari categorii în urma studiilor clinice: matinali şi bufniţe de noapte. 

Aceste două tendinţe au fost numite de către practicieni cronotipuri. Studii recente sugerează că Kraeplin a descoperit ceva important, dar că munca sa nu descrie toate posibilităţile care pot fi întâlnite atunci când vorbim de oameni, notează Science Alert.

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

În timp ce marea parte a populaţiei se încadrează în unul dintre cel două cronotipuri clasice, un studiu recent sugerează că mai există alte două. 

Primul dintre aceste două noi cronotipuri prezintă maximul de energie la ora prânzului, în timp ce dimineaţa şi seara sunt perioade în care se manifestă somnolenţa sau cel puţin un nivel scăzut de energie.

Cel de al doilea cronotip este în oglinda primului, dimineţile şi serile fiind caracterizate de o energie crescută şi intervalul 11-15 fiind perioada cu cea mai puţină energie şi în care cei care au acest cronotip se simt cel mai somnolenţi.

Datele folosite în acest studiu au fost adunate prin aplicarea unor chestionare online unui număr de 1.305 persoane, din care mare parte erau femei tinere. Participanţilor li s-au solicitat informaţii de bază în ceea ce priveşte cariera şi li s-au pus întrebări pentru determinarea preferinţei dimineaţă-seară, ritmului circadian, calităţii somnului. De asemenea, li s-au pus întrebări pentru cuantificarea stării de veghe în diferite momente ale zilei.

Rezultatele obţinute din analiza chestionarelor aplicate au condus spre determinarea a patru categorii distincte, fiecare cu caracteristicile sale propii.

De-a lungul timpului, unii cercetători au teoretizat că în lumea modernă ar putea exista şi un tip care să prezinte niveluri înalte de energie pe timpul zilei, dar nici studiul de faţă, nici alte studii nu au găsit dovezi empirice care să suţină această teorie.

Cercetătorii au mai declarat că majoritatea oamenilor pot fi divizaţi în aceste patru categorii. Ei au mai precizat că 30% dintre  participanţii la studiul derulat de către ei nu au putut fi încadraţi într-o categorie anume din diferite motive.

Deşi munca cercetătorilor se dovedeşte a fi revoluţionară, extinzând cunoaşterea acumulată în ceea ce priveşte comportamentul uman şi cronotipurile, studiul desfăşurat are parte de unele limitări ale designului de cercetare care trebuie luate în calcul. Astfel, o limită a acestui studiu este cea legată de faptul că studiul nu a fost reprezentativ, nici în ce priveşte vârsta, nici în ce priveşte genul participanţilor. De asemenea, sunt probleme legate de somnolenţa obiectivă în raport cu cea subiectivă.

Citeşte şi: