Biserica de lemn din satul Urşi (comuna Popeşti, jud. Vâlcea, sec. XVIII) face parte din proiectul „60 de biserici de lemn” desfăşurat de Fundaţia Pro Patrimonio.
Programul „60 de biserici de lemn” a fost iniţiat în 2009 de arhitectul Şerban Sturdza şi s-a desfăşurat cu ajutorul a peste 100 de tineri cu profesii diferite (arhitecţi, artişti restauratori, ingineri, sociologi etc.), majoritatea voluntari, prin acţiuni specifice şi punctuale de intervenţie, documentare şi promovare a bisericilor monitorizate. Ei s-au alăturat efortului responsabil depus de preoţii şi comunităţile parohiale care au moştenit biserici vechi de lemn, clasate ca monument istoric, aşezate în cimitire şi deseori abandonate. Majoritatea acestora se află în stare gravă de degradare structurală şi artistică. Folosirea şi păstrarea lor în stare bună reprezintă datoria comunităţii de credincioşi, ce îşi conservă astfel tradiţia, istoria şi identitatea propriei aşezări, se arată în comunicat.
Concepute ca spaţii sacre destinate adunărilor şi ceremoniilor religioase creştine, vechile biserici – construite din lemn de meşterii din sate şi pictate cu har – semnifică spiritualitatea. Ele sunt, totodată, obiecte excepţionale de patrimoniu cultural transmis nouă ca moştenire şi învăţătură valoroasă de generaţiile anterioare. Ansamblul bisericilor de lemn din Nordul Olteniei (jud. Gorj şi Vâlcea) şi Sudul Transilvaniei (jud. Hunedoara şi Sibiu) constituie un peisaj cultural de excepţie, cu care se identifică comunităţile locale.
Toate aceste operaţii de salvare şi restaurare au şi o componentă socială, care urmăreşte reintegrarea bisericii ca obiect valoros de patrimoniu în viaţa comunităţii locale, prin redeschiderea şi utilizarea constantă a clădirii, cu funcţie religioasă, educaţională şi de turism cultural.
Biserica din Urşi, cu hramul Buna Vestire şi Sf. Arhanghel Mihail (cod Lista Monumentelor Istorice VL-II-m-B-09954), a fost construită în perioada 1757-1784, ctitori fiind Ion Danciu şi popa Costandin. După incendiul din 1838, biserica a fost reparată şi pictată în 1843 de meşterii Gherghe, Nicolae şi Ioan atât la interior, cât şi la exterior. Din 1913, în sat a fost construită o nouă biserică de zidărie, cea de lemn rămânând abandonată în cimitir. Cea mai recentă reparaţie a avut loc în 1943.
Restaurarea ei a început la 12 iunie 2010, ca urmare a prăbuşirii bolţii peste altar, cu o intervenţie de urgenţă iniţiată de Ordinul Arhitecţilor din România şi finanţată de Fundaţia Pro Patrimonio, prin regretatul arhitect Şerban Cantacuzino, fondatorul fundaţiei în anul 2000.
Biserica de lemn din Urşi mai are nevoie de 12.000 de euro, aceasta fiind ultima sumă necesară pentru finalizarea integrală a acţiunii de restaurare a frescei, remontarea mobilierului interior şi redarea monumentului către comunitate. Sub sloganul Give so history can live, a fost lansată o campanie internaţională de strângere a acestor fonduri, atât pe platforma de crowdfunding dartagnans.fr, cât şi pe site-ul Fundaţiei Pro Patrimonio.
Fundaţia Pro Patrimonio este o organizaţie neguvernamentală nonprofit internaţională, cu filiale în Marea Britanie, Franţa şi România, înfiinţată în anul 2000. Acţiunile se concentrează pe proiecte practice de protejare şi reabilitare a patrimoniului, precum şi pe implicarea şi conştientizarea de către comunităţi a propriei identităţi, a memoriei şi valorii moştenirii culturale.