Matematicianul galez William Jones, născut în Anglesey, a fost primul savant care a propus simbolul π pentru numărul Pi, în anul 1706.
William Jones nu a fost primul matematician care a înţeles faptul că raportul dintre circumferinţa cercului şi diametrul său reprezintă un număr care sfidează calculele facile, dar a fost primul care a propus ca acest raport să fie denumit cu ajutorul simbolului π, sugerându-l într-o carte, ca un fel de abreviere pentru cuvântul „perimetru”.
Cercul reprezintă cea mai elementară formă bidimensională care poate fi desenată. El poate fi trasat cu un compas sau cu ajutorul unui creion ataşat de o sfoară, executând o mişcare circulară.
Fascinaţia savanţilor pentru numărul Pi provine din faptul că raportul dintre cele mai simple cantităţi măsurabile ale cercului – circumferinţa şi diametrul – produc un număr complicat: expansiunea sa de după virgulă continuă la infinit, generând o secvenţă de zecimale care nu se repetă şi nu formează niciun tipar.
Contrastul dintre simplitatea definiţiei sale şi complexitatea rezultatelor sale a făcut ca numărul Pi să devină un veritabil simbol cultural. Pi a devenit o metaforă pentru misterele matematicii, fiind „glorificat” în multe feluri, inclusiv printr-un cântec interpretat de Kate Bush, un film regizat de Darren Aronofsky şi un parfum lansat de casa Givenchy.
Primele tentative de celebrare ale Zilei Mondiale a numărului Pi au apărut în 1988, la Muzeul de ştiinţe Exploratorium din San Francisco, Statele Unite ale Americii. Atunci, savantul american Larry Shaw a decis că numărul Pi trebuie să fie celebrat. Ideea a venit iniţial ca o glumă, de vreme ce data de 14 martie scrisă în format american era identică cu primele trei cifre ale numărului, 3,14. Ea fost însă adoptată ulterior în şcolile americane ca un mecanism menit să îi îndrepte pe copii spre proiecte dedicate matematicii şi ştiinţei.
Data naşterii lui Albert Einstein este 14 martie 1879. Dacă aceasta este scrisă în formatul lună/ zi, ea va apărea ca numărul Pi.
Recunoaşterea Zilei numărului Pi pe plan oficial a avut loc în urmă cu zece ani. Conform site-ului cnet.com, pe 12 martie 2009, Camera Reprezentanţilor (camera inferioară a Congresului Statelor Unite ale Americii) a decis ca Ziua numărului Pi să devină sărbătoare oficială. Măsura a fost susţinută de numeroase instituţii axate pe tehnologie şi inginerie, printre care Asociaţia pentru Tehnologie Competitivă, Societatea de Chimie Americană, Organizaţia de Industrie a Biotehnologiei, Institutul Inginerilor Electrotehnişti şi Electronişti şi asociaţia de schimb de tehnologie TechAmerica. De altfel, acestea au şi trimis o scrisoare de mulţumire lui Bart Gordon, preşedinte al Comitetului pentru Ştiinţă, Spaţiu şi Tehnologie între anii 2007 şi 2011.
Savantul de origine germană Albert Einstein nu a fost adeptul sărbătoririi propriei zile de naştere. De altfel, el a şi declarat pentru publicaţia Life că vedea aceste tipuri de celebrări ca fiind „pentru copii”. Însă, la cea de-a 74-a sa aniversare, în 1953, a făcut o excepţie.
Conform time.com, Universitatea Yeshiva din New York a stat la baza sărbătoririi. Acesta a cerut să se construiască o şcoală medicală în numele lui, dorind să strângă fonduri prin intermediul unui eveniment caritabil. Deşi lui Einstein nu i-a plăcut prea mult ideea, fiindcă era un eveniment dedicat propriei persoane, el a decis până la urmă să ia parte la prânzul organizat în scopuri caritabile. Acolo, el s-a afişat în stilul caracteristic, îmbrăcat într-un pulover larg şi costum gri, dar în timiditatea care l-a caracterizat pe tot parcursul vieţii, scria publicaţia Life. El nu a observat că tortul menit să-l celebreze avea cifrele 3 şi 14 menţionate pe el, dar a pus în schimb ochii pe o friptură, la vederea căreia a exclamat „Asta este pentru lei”.
Evenimentul a fost un adevărat succes, în urma lui fiind strânsă suma de 3,5 milioane de dolari pentru instituţie, denumită în prezent Colegiul de Medicină Albert Einstein.
Cu toate acestea, Einstein nu a ezitat să se declare fericit că prânzul s-a încheiat.
Muzeul în cadrul căruia s-a născut Ziua Mondială a numărului Pi recomandă celebrarea prin consumul de plăcintă. Cuvântul „plăcintă” se traduce în limba engleză ca „pie”, care are o pronunţie similară cu cea a numărului Pi.
De asemenea, Exploratorium oferă posibilitatea de a vizita muzeul în limita capacităţii, pentru a participa la activităţi interactive şi expoziţii dedicate sărbătorii. Lista acţiunilor poate fi găsită pe site-ul exploratorium.edu.
La începutul acestei luni, sărbătorirea a 140 de ani de la naşterea lui Albert Einstein a fost prefaţată de Universitatea Ebraică din Tel Aviv, care a prezentat o serie de 110 documente inedite aparţinând savantului. Potrivit Deutsche Presse-Agentur (DPA), trei dintre aceste documente, scrisori datate 1916, se referă la ideea lui Einstein legată de absorbţia şi emisia de lumină în cazul atomilor, arată un comunicat al universităţii. Ideea a stat la baza tehnologiei laser. Între noile documente se mai regăsesc şi scrisori care prezentau perspectiva acestuia asupra climatului politic din Europa acelor ani, ca evreu care a crescut în Germania.
Savantul a lăsat toate scrierile sale personale şi ştiinţifice Universităţii Ebraice din Tel Aviv, până în prezent, arhiva depăşind un număr de 80.000 de documente, de la manuscrise şi corespondenţă până la fotografii şi materiale legate de activitatea sa publică. Noul lot de manuscrise a fost achiziţionat pentru arhivă de Fundaţia familiei Crown-Goodman din Chicago, de la un colecţionar privat din Chapel Hill, Carolina de Nord.
Albert Einstein, care a murit în 1955, a publicat, în 1905, teoria relativităţii restrânse, completată, în 1915, cu teoria relativităţii generalizate, în care a afirmat că timpul accelerează sau încetineşte în funcţie de viteza de deplasare a unui obiect în spaţiu, relativ la poziţia unui alt obiect. Teoria relativităţii a lui Einstein se află la originea a numeroase romane science-fiction, care pun accentul pe distorsiunea timpului şi a spaţiului. Albert Einstein a fost recompensat în 1921 cu premiul Nobel pentru fizică.