„Deşi mai există lucruri de explicat, aceste date clarifică deja unele dintre ideile noastre cu privire la formarea planetelor, cum îşi formează câmpurile magnetice şi cum se orientează curenţii”, a precizat Stevenson.
Conform Phys, Cassini s-a aflat în apropierea lui Saturn timp de 13 ani până când s-a prăbuşit în planetă în 2017, în timp ce Juno studiază planeta Jupiter de doi ani şi jumătate. Aceasta din urmă are şi un senzor de microunde, care, potrivit lui Stevenson, este un instrument foarte util.
„Folosirea microundelor pentru cunoaşterea atmosferei adânci a fost o decizie bună, dar neconvenţională”, a mai spus acesta. Datele acestea au surprins cercetătorii, în particular pentru că au arătat că atmosfera este omogenă, ceva ce teorii convenţionale nu au prezis. „Orice explicaţie pentru aceasta trebuie să fie neortodoxă”, a mai adăugat savantul.
Alte instrumente de la bordul lui Juno, precum senzorii de gravitaţie şi magnetici, au trimis de asemenea date surprinzătoare. Câmpul magnetic are pete (regiuni cu câmp magnetic anormal de mare sau mic) şi o diferenţă clară între emisferele nordice şi sudice. „Nu seamănă cu nimic din ce am văzut până acum”, a notat Stevenson.
Datele de gravitaţie au confirmat că în interiorul planetei, care are cel puţin 90% hidrogen şi heliu, există şi elemente grele cu masa de 10 ori mai mare decât cea a Pământului. totuşi, acestea nu sunt concentrate într-un miez, ci sunt amestecate cu hidrogenul de deasupra, dintre care mult apare în forma de lichid metalic.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Fulgerele de pe Jupiter sunt remarcabil de similare cu cele de pe Pământ
Saturn şi lunile sale: imagini spectaculoase realizate de sonda Cassini (FOTO)