Studiul a fost publicat pe 20 februarie în jurnalul Nature, fiind cel mai mare set de date de acest fel până acum. Cercetarea a observat genele care se activează şi se dezactivează în 2 milioane de celule pe măsură ce trec de la precursori celulari fără identitate la celule specifice ale stomacurilor, muşchilor, creierului, pielii şi a tot ce formează corpul mamiferului, scrie Phys.
Înţelegerea modului în care creştem de la o celulă în mii de diferite tipuri ale celulelor, toate conectate şi funcţionând împreună pentru a forma corpurile adulte, este esenţială în cunoaşterea nu doar a corpului uman, ci şi a vieţii. „Toţi venim de la o singură celulă – nu doar fiecare om, ci şi fiecare organism multicelular de pe planetă”, a precizat Jay Shendure, unul dintre autorii studiului.
De asemenea, dezvoltarea este fundaţia multor boli umane, chiar şi cele care se manifestă mult mai târziu în viaţă.
Studiul s-a bazat pe o nouă tehnică elaborată de Junyue Cao, student la University of Washington şi coautor al lucrării, pentru analizarea modului în care genele sunt activate şi dezactivate, cunoscut şi ca „expresia genetică”, provenită de la celule individuale din toate părţile corpului şi din toate etapele dezvoltării. Cercetătorii au etichetat expresia fiecarei gene din celule cu un set unic de trei coduri de bare moleculare, care sunt apoi citite în acelaşi timp ca restul expresiilor genetice.
Lucrarea este foarte diferită de metodele clasice ale studierii biologiei embrionilor, unde cercetătorii fac mutaţii asupra unei singure gene sau a câtorva pentru a vedea cum se schimbă structurile în animalele în dezvoltare.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Un embrion jumătate om, jumătate găină a fost creat în laborator. ”Este un experiment bolnav!”
Testele genetice pe embrioni: cum se fac şi cui sunt recomandate
În premieră, embrionul uman a fost editat pentru explorarea funcţiilor genetice
Au fost creaţi primii embrioni artificiali ce au iniţiat sarcina în cazul şoarecilor