Într-un studiu recent publicat în Quarterly Journal of Experimental Psychology, cercetătorii Michael B. Wolfe şi Todd J. Williams de la Grand Valley State University au dorit să vadă dacă oamenii ştiau când un articol persuasiv le-a schimbat opiniile. Au recrutat mai mult de 200 de studenţi pentru două experimente şi i-au rugat să îşi spună părerea dacă lovirea copiilor este o formă eficientă de disciplină sau nu. Studiile anterioare au arătat că este mult mai probabil să-ţi schimbi convingerea cu privire la un subiect dacă nu îl cunoşti bine sau dacă nu simţi că îl stăpâneşti, iar având în vedere că mulţi studenţi nu au copii, acest subiect ar bifa ambele situaţii, scrie Curiosity.
Pentru a începe, studenţii au completat un chestionar unde au evaluat convingerile despre acest subiect pe o scară de la 1 („nu cred deloc”) la 9 („cred în totalitate”). Apoi, au aşteptat două luni – timp suficient pentru a uita de chestionar.
Când au revenit, cercetătorii i-au pus să citească un articol care prezenta argumente şi dovezi în favoarea sau împotriva eficienţei lovirii ca formă de disciplină. După ce au răspuns la unele întrebări cu privire la conţinutul articolului, au completat din nou chestionarul. La final, au fost rugaţi să-şi amintească ce credeau la începutul studiului.
Aşa cum era de aşteptat, citirea articolelor pro şi contra lovirii copiilor a fost suficientă pentru a schimba opiniile studenţilor. Dar atunci când au fost întrebaţi să-şi amintească ce credeau la începutul studiului, studenţii tindeau să precizeze că opiniile precedente se aliniau mai îndeaproape cu cele noi decât se întâmpla în realitate.
Cercetătorii au dat vina pe „conştientizare metacognitivă” slabă sau conştientizarea propriei gândiri. „Propunem că schimbările în convingeri nu tind să fie monitorizate pe măsură ce au loc”, au scris cercetătorii în studiu. Mai degrabă, oamenii folosesc informaţia pe care o au la îndemână într-un moment dat pentru a-şi reconstitui convingerile anterioare.
Desigur, subiectul a fost unul pe care studenţii nu îl stăpâneau. Persoanele cu expertiză în subiectul discutat nu pot cădea pradă acestei bizarerii cognitive, având convingeri mult mai fixe, bazate pe experienţe anterioare.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Legătura surprinzătoare dintre degradarea creierului şi credinţa religioasă
Care sunt secretele persuasiunii? Cele 6 instrumente psihologice de convingere