De ce multe femei abuzate revin lângă agresor

După părăsirea instituţiei, unele femei solicită divorţul şi devin independente, însă, de cele mai multe ori, acestea se întorc la agresori, afirmă reprezentanţii centrului de găzduire.

• Mulți oameni suferă fără să știe de „ura față de mișcare”
• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție

“Întoarcerea la agresori se datorează faptului că unele victime nu sunt independente financiar, fie nu au fost lăsate să lucreze niciodată, iar perspectiva de a se întreţine singure pe ele şi copii le sperie, fie nu au studii, nu au calificările necesare şi nu acceptă să facă o muncă necalificată, fie nu cunosc limba – în cazul victimelor de altă naţionalitate, fie din convingere religioasă – în cazul femeilor de origine musulmană”, a declarat reprezentantul centrului ANAIS, avocatul Giulia Crişan, pentru MEDIAFAX.

Unele victime sunt ameninţate pentru a se întoarce la agresor şi de cele mai multe ori cedează insistenţelor din partea partenerului.

“Unele femei nu sunt capabile emoţional să reziste rugăminţilor agresorului care devine deodată grijuliu, regretă faptele şi promite că nu se va mai întâmpla, altele sunt ameninţate de cele mai multe ori cu faptul că li se vor lua copiii pentru că ele nu au venituri şi nici condiţii locative ca să-i crească”, a precizat Giulia Crişan.

Victimele violenţei în familie pot să se adreseze centrului pentru a beneficia gratuit de consiliere pentru prevenirea combaterii violenţei domestice, consiliere juridică, consiliere psihologică sau vocaţională. În plus, în cadrul centrului de primire în regim de urgenţă “Casa Invicta”, este oferită găzduire victimelor violenţei în familie. Instituţia activează nonstop, iar angajaţi sunt asistenţi sociali, medici generalişti, psihologi, psihoterapeuţi şi avocaţi, care ajută, gratuit, femeile.

“Are o destinaţie secretă, victimele sunt aduse de agenţii de poliţie. În centru, victimele sunt preluate de un asistent social care evaluează cazul şi dispune admiterea. Primirea se face la orice oră, pe baza evaluării efectuată pe loc de către asistentul social, victima este primită chiar dacă nu are acte de identitate, atunci când este adusă de poliţie”, a mai mai afirmat avocatul Giulia Crişan.

De precizat este faptul că, atunci când victima se adresează pentru a fi găzduită, nu sunt cerute adeverinţe de venituri, analize medicale, anchete sociale sau alte acte.

“Victimele beneficiază gratuit de hrană, lenjerie de pat, lenjerie de corp, produse de igienă, iar când sunt însoţite de bebeluşi primesc lapte praf, biberoane şi obiecte de îngrijire sau de îmbrăcăminte pentru aceştia şi decontarea serviciilor de transport”, mai spune reprezentantul centrului ANAIS.

În 2017, Asociaţia a acordat servicii de consiliere şi/sau găzduire pentru 450 victime, iar în 2018, până în luna noiembrie, pentru 420 de victime.

Durata de găzduire este în medie de 14 zile, ulterior victimele fie sunt reintegrate în domiciliu în baza ordinului de protecţie prin care a fost evacuat agresorul, fie sunt direcţionate către alte centre cu durată mai mare de găzduire.

Specialiştii recomandă victimelor să sune la 112 pentru a semnala faptul că au fost agresate, pentru ca apoi să poate intra în posesia ordinului de protecţie.

“Există în legislaţie şi ordinul de protecţie provizoriu care poate fi dat pe loc de un poliţist pe baza unui chestionar de evaluare a riscului şi, dacă este o situaţie de risc ridicat, poliţistul poate imediat să evacueze agresorul din domiciliu comun, chiar dacă este proprietatea agresorului şi îi poate impune să păstreze o distanţă de 200 de metri faţă de victimă şi copii acesteia”, a spus, pentru MEDIAFAX, directorul Centrului Filia, Andreea Braga.

Potrivit acesteia, ordinul de protecţie poate fi acordat pe o perioadă de cinci zile, timp în care agresorul este scos din locuinţă, iar dosarul e trimis de poliţist către un procuror care confirmă sau infirmă ordinul de protecţie provizoriu.

“Acest dosar pleacă la instanţă, iar un judecător poate dispune un ordin de protecţie de până la şase luni. Este bine ca victima să aibă nişte dovezi pe care să le prezinte la dosar, adică o scrisoare medicală care să ateste că s-a întâmplat un act de violenţă şi e bine să demonstreze printr-un act medical”, a mai spus Andreea Braga.

Un certificat medico-legal poate fi scos la orice unitate medicală legală şi costă 38 de lei, afirmă reprezentantul centrului FILIA. De asemenea, este recomandat ca victima să aibă şi alte tipuri de probe cum ar fi mesaje, înregistrări audio sau scrisori prin care să demonstreze că a existat un comportament violent asupra ei.

Femeile abuzate de parteneri rămân cu aceştia din mai multe motive şi apoi încearcă să convingă lumea din jur că au o viaţă frumoasă şi o relaţie reuşită, afirmă psihologii.

Keren Rosner a declarat că “sunt situaţii în care femeia încercă să-şi salveze imaginea socială refuzând să arate drama pe care o trăieşte. Confortul material şi luxul, de asemenea, pot fi obţinute la preţul unei vieţi pline de agresiune. (…) Femeia ajunge la o dependenţă patologică de abuzatorul ei fără să poată să accepte posibilitatea de a ieşi din relaţie”.

Abuzurile au devenit ceva normal pentru unele familii din România, mai spune psihologul

“Multe femei privesc ca expresie a normalităţii dacă bărbatul se comportă agresiv şi suportă cu resemnare acte de violenţă şi devalorizare publică. Pentru a-şi recâştiga forţa de a acţiona, ea ar trebui întâi să aibă o înţelegere corectă asupra faptelor. Această detaşare însă este greu de obţinut dacă ea rămâne în acel mediu în care va rămâne subjugată de frică, incertitudine şi valoare neapreciată”, a explicat Keren Rosner.

În 2018, au crescut atât numărul faptelor de violenţă domestică, cât şi ordinele de protecţie emise de către autorităţi, arată autorităţile, ca urmare a faptului că din ce în ce mai multe victime aleg să reclame agresiunile la poliţie. Un procent de 10 la sută din totalul agresiunilor care au loc între membrii familiilor au fost sesizate în Capitală, existând un trend ascendent al faptelor de violenţă domestică, reiese din datele statistice ale Inspectoratului General al Poliţiei Române.