Home » D:News » Faptul că ascultăm melodii pe ”repeat” spune multe despre creierul şi evoluţia noastră ca specie

Faptul că ascultăm melodii pe ”repeat” spune multe despre creierul şi evoluţia noastră ca specie

Faptul că ascultăm melodii pe ”repeat” spune multe despre creierul şi evoluţia noastră ca specie
Publicat: 04.01.2019
Evoluţia favorizează trăsăturile care ajută organismele să supravieţuiască pentru a avea moştenitori, iar cea mai bună metodă învăţată de strămoşii noştri a fost de a avea încredere în ceea ce ştiau deja şi de a privi cu scepticism ceea ce nu cunoşteau. Dacă ai o experienţă care nu te-a afectat, şansele sunt că nu te va afecta nici a doua oară. Acesta poate fi mobilul de la baza efectului expunerii: practic, îţi plac lucrurile mai mult doar prin faptul că eşti expus la ele.

Creierul nostru procesează muzica într-un mod asemănător cu procesarea limbajului, ca şi cum ar fi informaţie. Aşa cum explică Bruce Richman în cartea The Origins of Music, păsările, lupii, balenele şi alte animale imită sunetele altora pentru a semnala că fac parte din grup. Primii oameni nu au fost diferiţi. Într-un anumit punct în evoluţia noastră, acele zgomote au devenit muzică şi limbaj, dar cele două au rămas apropiate, relatează Curiosity.

Dar chiar şi aşa, de ce unele melodii ajung să fie ascultate pe repeat? Întrebarea poate avea mai multe răspunsuri.

Acest lucru se datorează ideii de muzică înţeleasă ca informaţie. Deseori, melodiile pe care le ascultăm iar şi iar au un anumit grad de complexitate. Unele au atât de multe straturi de sunete şi voci încât poţi asculta de cinci ori la rând şi de fiecare dată să observi ceva nou. Ideea că de fiecare dată când asculţi dai de ceva nou duce la creşterea „apetitului”, a dorinţei de a reveni pentru mai mult.

De asemenea, opusul este şi el adevărat. Melodiile ascultate la nesfârşit pot deveni enervante. Creierul, care doreşte să înveţe ceva nou, detestă să piardă timpul cu lucrurile pe care le ştie deja, iar melodiile simple îmbătrânesc mult mai repede decât cele complexe.

Totuşi, complexitatea este doar o parte din problemă. Felul în care muzica te face să te simţi este de asemenea foarte important. Este o conexiune emoţională care ar putea explica de ce unele melodii nu devin plictisitoare, chiar dacă sunt ascultate la nesfârşit. „Recompensa emoţională este sigură, la fel ca un medicament care reglează starea de spirit, iar această recompensă poate fi mai importantă decât expunerea la ceva nou”, a precizat Alex Fradera, autorul unui studiu din 2013 de la University of Michigan, unde arată legătura dintre recompensă şi ascultatul pieselor care ne fac să ne simţim bine. Mai simplu spus, oamenii au tendinţa să revină la lucrurile care îi fac să se simtă bine.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Conform unui nou studiu, muzica stimulează inima

Melodii celebre, care ne ajută să ne simţim mai bine (VIDEO)

Melodia preferată te poate face mai deştept? Muzica favorită are efecte surprinzătoare asupra creierului

86% dintre melomani ascultă muzică prin serviciile de streaming

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit de două ori şi a sfârşit la mănăstire
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit ...
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare