Postdicţia utilizată şi în cazul experimentului este reprezentată de un stimul ce afectează modul în care am văzut şi auzit în trecut, spre deosebire de predicţie care are la bază viitorul. Conform Science Alert, cele două iluzii denumite „Iepurele Iluzoriu” şi „Iepurele Invizibil” sunt printre primele ce arată modul în care funcţionează postdicţia. Acestea ajută la demonstrarea modul în care credem că s-a întâmplat un lucru care de fapt nu a avut loc.
„Cum reuşeşte creierul să determine realitatea cu informaţii furnizate de multiple simţuri? Creierul utilizează presupuneri despre mediul din jur pentru a rezolva această problemă”, a afirmat Noelle Stiles, cercetător din cadrul Caltech.
„Atunci când aceste presupuneri sunt greşite, iluziile apar în timp ce creierul încearcă să detemine realitatea dintr-o situaţie confuză”, a adăugat el.
Iată cum funcţionează iluzia: gândeştete la bipuri ce se aud în acelaşi timp în care pe ecran apar flash-uri aproape simultan. Acum imaginează trei dintre aceste combinaţii ce au loc la doar 58 de milisecunde una faţă de cealaltă în timp ce flash-urile se mişcă dintr-o parte în alta a ecranului. În cadrul „Iepurelui Iluzoriu”, flash-ul nu se poziţionează niciodată în mijlocul ecranului, însă oamenii consideră că văd trei flash-uri asociate cu trei bipuri. În cadrul „Iepurelui Invizibil” lipseşte bipul central, iar în acest caz creierul consideră că nu există niciun flash asociat lui.
Iluzia îi ajută pe cercetătorii să înţeleagă modul în care creierul oferă semnificaţie mediului din jur.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: