Fenomenul reprezintă cea mai masivă dispariţie de pe Pământ ce a dus la extincţia unui procent de 96% dintre speciile marine şi 70% dintre vertebratele terestre. Conform Science Alert, activitatea vulcanică era atât de intensă încât a dus la formarea unei regiuni uriaşe cu roci vulcanice, cunoscută cu denumirea de ”Siberian Traps”.
„Amploarea dispariţiei este atât de incredibilă încât cercetătorii s-au întrebat deseori de ce curgerile de bazalt au fost mult mai distrugătoare decât cele similare,” a declarat geologul Michael Broadley din cadrul Centre for Petrographic and Geochemical Research din Franţa.
Noul studiu oferă un răspuns la această întrebare. În timpul schimbărilor, temperaturile de pe planetă au crescut simţitor. Astfel, stratul de ozon s-a subţiat considerabil. Cercetătorii au notat în cadrul lucrării că „această cantitate de substanţe volatile eliberată de curgerile de bazalt din Siberia nu sunt suficiente pentru degradarea la un astfel de nivel al fluctuaţiilor climatice ce au avut loc în Permian”.
Specialiştii susţin că substanţele volatile proveneau din litosfera Pământului. În cadrul studiului au fost analizate bucăţi de peridotit provenite din manta şi transportate la suprafaţă de către fluxul de lavă din Siberia, denumit xenolit. Unii dintre aceşti xenoliţi aveau o vechime de 360 milioane de ani, fiind anteriori erupţiei, în timp ce alţii aveau o vechime de 160 milioane de ani, după erupţie.
Analizele realizate asupra rocilor au arătat că anterior erupţiei, litosfera din Siberia era plină de diferite elemente, precum halogeni, clor, brom şi iod. Aceste elemente sunt prezente în apa de mare şi probabil au ajuns în litosferă prin intermediul zonelor de subducţie dintre plăcile tectonice.
În comparaţie, rocile ce aveau o vechime de 160 milioane de ani prezentau o scădere a nivelului de halogeni.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: