Însă un studiu recent sugerează că povestea este mult mai complexă. Conform Phys, ei au ajuns la aceste concluzii în urma analizării compuşilor chimici din uneltele utilizate pentru construirea sculpturilor. Arheologii au descoperit informaţii despre o societate mult mai complexă, unde locuitorii făceau schimb de informaţii şi colaborau.
„Pentru o lungă perioadă de timp oamenii s-au întrebat care a fost cultura din spatele acestor statui importante. Studiul ne arată modul în care oamenii interacţionau”, a declarat Laure Dussubieux, unul dintre autorii studiului.
„Ideea de competiţie şi colaps a Insulei Paştelui ar putea fi exagerată. Pentru mine modul în care sculptau rocile arată o colaborare între grupuri şi familii”, a adăugat ea.
Primii oameni au ajuns pe Insula Paştelui în urmă cu aproximativ 900 de ani . „Conform tradiţiei orale, au fost constituite din două canoe care au fost conduse către insulă de căpetenia Hotu Matu’a”, a declarat arheologul Dale Simpson Jt. din cadrul Universităţii din Queensland. De-a lungul anilor, populaţia a crescut la câteva mii, ce au format o societate complexă care a sculptat statuile din Rapa Nui. Moai, după cum mai sunt denumite statuile, au fost figuri întregi care în timp au devenit parţial îngropate.
Conform lui Simpson, mărimea şi numărul acestora reflectă existenţa unei societăţi complexe. „Străvechiul Rapa Nui deţinea căpetenii, preoţi, muncitori, fermieri, pescari şi cei ce construiau moai. Exista un anumit nivel de organizare socio-politică. Localnicii de pe Insula Paştelui au utilizat resurse din trei regiuni diferite pentru a crea uneltele din piatră. Mare parte dintre aceste locaţii oferă informaţii despre societatea preistorică din Rapa Nui.
Cercetătorii au utilizat un laser pentru a tăia mici bucăţi din statui pe care le-au analizat cu ajutorul unui spectometru. Rezultatele arată o colaborare între locuitorii insulei reflectată, în special, de construirea statuilor.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: