Acum, savanţii speculează că evoluţia febrei poate fi asociată cu domesticirea porcilor în nordul Europei, scrie Futurity.
Mark Achtman, profesor la Universitatea Warwick, împreună cu echipa sa, au analizat ADN-ul bacterial găsit în dinţii şi oasele scheletului unei femei tinere despre care se crede că a migrat în Trondheim din cele mai nordice părţi ale Scandinaviei sau a nord-vestului Rusiei, în perioada adolescenţei, iar aici a murit la circa 20 de ani.
Cercetătorii au reconstituit genomul bacteriei Salmonella Paratyphi C, care cauzează febră enterică în zone cu igienă slabă şi fără apă curată. Descoperirea indică faptul că tânăra a murit din cauza acestei boli şi sugerează că această bacterie a cauzat febră tifoidă în nordul Europei.
„Astăzi, Paratyphi C este foarte rară în Europa şi America de Nord, exceptând cazurile călătorilor din sudul şi estul Asiei sau Africii, unde boala este mai comună”, a precizat Achtman.
„Este prima dată când orice variaţie a Salmonellei a fost găsită în rămăşiţele umane vechi din Europa, ceea ce este surprinzător pentru că alte tipuri de Salmonella sunt mai comune astăzi, inclusiv cea care cauzează febră tifoidă, numită Typhi, sau cea care cauzează toxiinfecţie”, adaugă cercetătorul.
Noile rezultate includ analize comparative ale genomului lui Paratyphi C de la schelet cu genomul Salmonellei moderne din baza de date online numită EnteroBase. S-a scos la iveală că Paratyphi C reprezintă descendenţii unui strămoş comun din linia Para C, care include Choleraesuis, ce cauzează septicemie la porci şi Typhisuis ce cauzează paratifoidă cronică la porci domesticiţi.
Această specificitate pentru anumite gazde a evoluat cel mai probabil în Europa în ultimii 4.000 de ani şi coincid cu perioada în care porcii au fost domesticiţi în Europa.
„În urma utilizării EnteroBase, am fost capabili să definim linia Para C de la 50.000 de genomuri moderne de la Salmonella enterica şi să găsim că în istoria sa lungă de 3.000 de ani au avut loc doar câteva schimbări genomice în această linie evolutivă”, menţionează Achtman.
„În afară de cunoştinţele cu privire la înţelegerea noastră despre Salmonella enterica, studiul nostru a dus la speculaţii interesante cu privire la salturile de la diferite gazde în timpul perioadei neolitice între oameni şi animalele pe care le-a domesticit”, conchide savantul.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
O epidemie DEVASTATOARE a dus la dispariţia imperiului Aztec
Alcoolul poate distruge bacteriile dăunătoare din intestine, dar există şi efecte adverse
Un nou tip de hrană pentru animale conţine bacterii periculoase ce pot fi transmise la oameni