Studiul, publicat pe 18 iulie în Science Advances, a fost realizat de o echipă internaţională de cercetători, potrivit Science News.
Şarpele are o lungime de doar 5 centimetri şi îi lipseşte capul şi o parte din trunchi. În total, oamenii de ştiinţă estimează că a avut mai puţin de opt centimetri. Se ştie că este vorba de un individ juvenil pentru că oasele nu sunt complet formate.
În general, fosilele de şerpi sunt rare, iar acest exemplar este extrem de delicat, având 97 de vertebre foarte fragile adunate într-un schelet de 47 de milimetri.
„Chiar dacă ceva atât de mic a putut fi fosilizat, în stilul tradiţional de conservare nu l-am fi găsit niciodată”, a precizat Michael Caldwell, paleontolog la Universitatea Alberta din Edmonton, Canada. Rocile sedimentare ar fi zdrobit rămăşiţele fragile şi numai ghinionul şarpelui de a fi prins în răşina unui copac a făcut ca scheletul său să fie păstrat aproape 100 de milioane de ani.
Fosila aceasta, alături de o bucată de piele de la un şarpe dintr-o specie diferită, oferă primele dovezi că şerpii din era cretacică trăiau în păduri. Ceea ce nu este o surpriză, întrucât, conform lui Caldwell, aceste reptile erau deja răspândite pe întreaga planetă.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: