Care sunt factorii care cresc apariţia cancerului de sân? Care e rata de succes atunci când e descoperit într-o fază incipientă? Unde apar metastazele în urma cancerului de sân? Are rost sau nu să supui pacientul stresului de a-l „scana” din cap până în picioare după o operaţie de matectomie în căutarea unor posibile metastaze? La toate aceste întrebări şi altele legate de cancerul de sân, ne-a răspuns profesor Joerg Engel, medic chirurg, şeful departamentului de obstetrică şi ginecologie, Nordwest Clinic, din Germania.
C.S.Î.D.: Care este rata de succes în tratamentul cancerului de sân în clinica unde profesaţi?
Prof. Joerg Engel: Cancerul mamar are o prognoză foarte bună, 85% dintre pacienţi trăiesc la 5 ani după operaţie. Terapia cancerului de sân este o combinaţie între operaţie şi terapie sistemică adaptată la trăsăturile biologice ale cancerului şi radioterapia ulterioară. Noi încercăm să limităm intervenţiile chirugicale pentru că ştim că siguranţa este mult mai mare atunci când utilizăm radioterapia după intervenţia chirurgicală.
Avem şi rezultate estetice plăcute, modelăm frumos sânul, ca urmare a faptului că avem o abordare modernă şi reuşim să facem incizii fine şi să excizăm tumoarea plus maximum 2 mm în plus, nu 2 centimetri cum se făcea în anii 80 şi se scotea mai mult ţesut decât era nevoie. Înaintea operaţiei facem biopsia şi ştim dacă folosim terapia sistemică şi înainte sau doar după operaţie, dacă folosim şi terapie hormonală sau imunoterapie în funcţie de tipul cancerului.
C.S.Î.D.: Ce vârste au pacientele care vin cu cancer mamar?
J.E.: În cazul cancerului mamar, avem pacienţi cu vârste cuprinse între 50-70 de ani. Ocazional apar şi pacienţi foarte tineri, de exemplu 30-35 de ani, sau foarte în vârstă, am operat o bunică de peste 90 de ani.
Cancer de sân: genele BRCA! şi BRCA2
C.S.Î.D.: Ştiu că genetica este foarte importantă atunci când vine vorba despre cancerul mamar, însă riscul de apariţie se situează undeva în jurul procentajului de 25%, dacă mama sau sora a suferit la un moment dat.
J.E: Este o distincţie clară între un risc crescut de apariţie a cancerului ca urmare a faptului că mama a avut cancer mamar şi predispoziţiei genetice apărută în testul BRCA1 şi BRCA 2. În funcţie de câte rude au avut cancer la sân se fac nişte calcule şi dacă ai o probabilitate care se încadrează între 10 şi 20% de a avea gena, recomandăm să se facă testele BRCA 1 şi BRCA 2 pentru a afla sigur dacă există această predispoziţie genetică. Recent s-a descoperit că pacienţii cu cancer de sân triplu negativ, un cancer fără receptori de estrogen şi progesteron, sub 60 de ani, indicăm să se facă testul genetic chiar fără să existe un istoric familial, pentru că probabilitatea să aibă gena BRCA1 sau BRCA2 este de 10%.