Prin intermediul impulsurilor cu ultrasunete, cercetătorii din cadrul Institutului de Tehnologie din California (Caltech) au reuşit să acceseze temporar bariera protectoare a creierului pentru efectuarea tratamentelor. Anterior, zona putea fi tratată doar prin intermediul chirurgiei.
Conform Independent, în acest mod cercetătorii speră ca în viitor să facă posibilă ţinerea sub control a epilepsiei prin metode non-invazive. Boala Parkinson şi alte afecţiuni neurologice necesită în prezent intervenţii chirurgicale. Procedura denumită „chemogenetică acustică” va ajuta cercetătorii să înţeleagă mai bine aceste afecţiuni, prin intermediul testelor pe animale.
„Prin intermediul undelor sonore şi a tehnicilor genetice, putem, pentru prim oară, să controlăm non-invaziv anumite regiuni ale creierului”, a declarat profesorul de inginerie chimică Mikhail Shapiro.
De asemenea, este posibilă implantarea unor virusuri pentru obţinerea modificărilor genetice dorite. Însă pătrunderea barierei sanguine ce protejează organele interne de toxine este relativ dificilă. Dr. Shapiro şi echipa sa au arătat că pot trece această barieră prin intemrediul impulsurilor cu ultrasunete şi bule microscopice injectate în fluxul sanguin. Atunci când undele sonare ajung în bule, le forţează să vibreze, iar bariera este îndepărtată pentru o scurtă perioadă de timp.
Pentru a demonstra abilităţile acestui instrument, specialiştii din cadrul Caltech au realizat teste pe şoareci. Au utilizat un virus pentru a introduce anumite directive în neuronii aflaţi în hipocampus. Câteva săptămâni mai târziu, şoarecii au primit fie un medicament pentru oprirea acestor neuroni, fie o injecţie cu substanţă salină şi apoi au fost supuşi unor şocuri electrice. Şoarecii cărora le-au fost oprite funcţiile cu ajutorul medicamentelor erau de două ori mai speriaţi atunci când erau amplasaţi din nou în camera în care au fost electrocutaţi, însă celelalte comportamente nu au afectate. „Această metodă este reversibilă. Putem administra un medicament pentru oprirea celulelor neuronale, dar în timp aceste celule devin din nou active”, a declarat Jerzy Szablowski, principalul autor al studiului.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: