De ce creierele noastre au încreţituri?

„Cortexul sau suprafaţa externă a creierului – aşa cum mai este numită şi materia cenuşie – se extinde şi se încreţeşte pe măsură ce creierul nostru se dezvoltă în pântec”, conform precizărilor Lisei Ronan, cercetătoare la Departamentul de Psihiatrie de la Universitatea Cambridge din Anglia.

În esenţă, expansiunea cauzează creşterea presiunii în cutia craniană, presiune care este redusă prin încreţire, scrie Live Science.

• Câte bombe nucleare au fost folosite în lume?
• De ce sunt toaletele albe?

Acelaşi principiu există şi bidimensional, spre exemplu atunci când o foaie este împăturită pentru a încăpea în buzunar.

Aceste „împăturiri” permit creierelor umane să aibă mai mulţi neuroni, care la rândul lor pot însemna un creier mai avansat cu abilităţi cognitive superioare.

Creierele multor animale nu sunt încreţite şi există, cel puţin în cazul mamiferelor, o relaţie oarecum proporţională între dimensiune şi nivelul de încreţire. Desigur, aceasta nu este o regulă. Spre exemplu, lamantinul are mai puţine încreţituri decât s-ar fi aşteptat cercetătorii pentru un animal de talia sa.

De asemenea, formarea unei cute nu depinde numai de creşterea generală a cortexului, ci şi de proprietăţile fizice ale părţii din cortex. Spre exemplu, regiunile mai subţiri tind să se încreţească mai uşor.

„Te naşti cu un creier încreţit”, a precizat Ronan. „Dar un punct cheie al formării este că creierul se încreţeşte în anumite tipare”. Deşi crestele şi adânciturile creierului – numite girus şi respectiv sulcus – par să aibă o distribuţie aleatoare, sunt de fapt asemănătoare între indivizi şi chiar specii. Ronan susţine că această consecvenţă este importantă pentru că indică faptul că încreţiturile sau felul creierului de a se încreţi are o semnificaţie neurologică.

În ultimă instanţă, proprietăţile fizice şi tiparele de încreţire ale fiecărei regiuni sunt asociate cu funcţiile.

„Având cea mai mare suprafaţă nu este îndeajuns; este vorba şi despre funcţia cortexului”, adaugă Ronan. „Elefanţii au creiere mult mai mari şi mai încreţite ca oamenii. Dar evident, noi suntem în topul arborelui evolutiv şi nu elefanţii”.

Cu alte cuvinte, funcţia cortexului nostru este mult mai avansată, cel puţin în cazul unelor aspecte, decât funcţia cortexului de elefant, chiar dacă acesta din urmă are mai multe cute.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Au fost descoperite primele dovezi ale existenţei unui sistem de ”curăţare” a creierului

O parte importantă a creierului se subţiază dacă petreci prea multe ore pe scaun

Un implant pe creier reprezintă viitorul pentru o super memorie

VIDEO. În creierul oamenilor există un modul ”autopilot” real. Cum funcţionează acesta