Descoperirea a fost susţinută de un al doilea studiu, publicat tot în Nature de o echipă de la Academia Cehă de Ştiinţe, care a prezentat cea mai mare colecţie de înregistrări ale fulgerelor provenite de la gigantul gazos Jupiter, scrie The Independent.
„Nu contează pe ce planetă eşti, fulgerele acţionează ca transmiţătoare radio – trimiţând unde radio atunci când se aprind pe cer”, a precizat Shannon Brown de la Jet Propulsion Laboratory al NASA, conducătorul principal al primului studiu.
Când Juno s-a apropiat de planeta Jupiter în 2016, a folosit instrumente extrem de sensibile (care nu existau pe Voyager 1, sonda trimisă pe orbita gigantului gazos acum circa 30 de ani) pentru a înregistra emisiile planetei Jupiter.
Similaritatea cu planeta noastră a fost confirmată de studiul condus de Ivana Kolmašová, care a arătat că există o rată similară de fulgere în furtunile de pe cele două planete.
Totuşi, există diferenţe în distribuţie între cele două planete, Jupiter şi Pământ. „Distribuţia descărcărilor electrice pe Jupiter este inversată faţă de cea de pe Pământ”, a precizat Brown. „Există multă activitate în apropierea polilor, dar deloc lângă ecuator. Poţi întreba pe oricine care trăieşte la tropice că acest lucru nu este valabil pentru planeta noastră”.
Efectul este rezultat diferenţelor de distribuţie a căldurii pe cele două planete. Aerul cald şi umed care se ridică la ecuatorul Terrei alimentează furtunile în jurul zonei mediane a planetei, în timp ce acelaşi efect pe planeta Jupiter este creat de gaze calde de la interiorul lui Jupiter care se ridică de la poli din cauza lipsei de stabilitate atmosferică.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
FOTO Interiorul planetei Jupiter a fost suprins într-o imagine fără precedent
Europa, luna lui Jupiter, ar putea găzdui viaţă extraterestră. Anunţul făcut de NASA
Jupiter ar putea fi o planetă mult mai veche decât se credea anterior