Ca parte a programului de a găsi viaţă pe Planeta Roşie, cercetătorii au găsit pe Marte două molecule complementare: molecule organice prinse în rocă într-un fost lac de acum 3 miliarde de ani şi molecule de metan în atmosferă.
Descoperirile sunt cele mai clare dovezi de până acum că, în istoria Planetei Roşii, lacurile erau bogate de compuşi pe bază de carbon esenţiali pentru apariţia vieţii aşa cum o cunoaştem, relatează The Guardian.
Trei tipuri diferite de molecule organice au fost descoperite atunci când roverul Curiosity a forat 5 centimetri în sedimentele planetei Marte, roci de argilă aflate în craterul Gale, potrivit Reuters.
Când mostrele au fost încălzite la 500 – 820 de grade Celsius, instrumentele roverului au detectat vapori aromatici, alifatici (hidrocarburi) şi tiofenici. Ultimii, în afară de carbon şi hidrogen, conţin şi sulf, iar primii compuşi sunt hidrocarburi cu azot. De menţionat că hidrocarburile, sulful şi azotul sunt pietre de temelie esenţiale pentru viaţă.
Cercetătorii, al căror scop este de a găsi viaţă pe Marte, nu pot spune cum s-a format materialul organic, astfel că rămâne problema dacă aceşti compuşi sunt vestigiile posibilelor organisme, produsul reacţiilor chimice cu rocile sau au ajuns pe Marte în comete sau în alte roci din spaţiu – până acum, testele nu pot fi concludente.
Oricare ar fi sursa materialului, dacă microorganismele ar fi apărut pe Marte, cu siguranţă nu ar fi fost înfometate datorită prezenţei acestor molecule organice.
De asemenea, roverul Curiosity, trimis să găsească şi viaţă pe Marte, a descoperit un ciclu în nivelul de metan atmosferic. Circa 95% din metanul atmosferei terestre este produs de activitate biologică, dar savanţii susţin că este prea devreme să determine dacă metanul marţian este asociat vieţii.
Cantitatea de metan a atins maximul la sfârşitul verii în emisfera nordică, având un nivel de 2,7 ori mai mare decât minimul.
Chris Webster, care se ocupă cu studiile atmosferei planetei Marte la Jet Propulsion Laboratory din Pasadena, California, a precizat că este posibil ca microbii să contribuie la metanul atmosferic. „Cu noile date, nu putem elimina activitatea microbiană ca sursă potenţială”, a precizat acesta.
Foarte interesante sunt şi descoperirile din roci, având în vedere faptul că au rezistat condiţiilor extrem de vitrege, în principal bombardamentul cu radiaţii solare. Referindu-se la ambele descoperiri, Webster a afirmat că „acestea indică un timp în care pe Marte apa era prezintă şi existenţa formelor primitive de viaţă era posibilă”.
Rezultatele au fost publicate în revista Science.
Roverul Curiosity explorează planeta Marte de la amartizarea din august 2012, parcurgând în total 19,3 kilometri, iar în prezent urcă Muntele Sharp care are o altitudine de aproximativ 5 kilometri din centrul regiunii cunoscute sub numele de Craterul Gale, potrivit Space. Una dintre misiunile lui este de a găsi viaţă pe Marte.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Surpriză: NASA a descoperit forme de viaţă pe Marte în 1976!cc
De ce ”războinica” descoperită pe Marte nu este reală. Fenomenul care stă la baza acestor ipoteze
Trecutul umed al planetei Marte a fost scos la iveală cu ajutorul unei noi metode
NASA şi ESA doresc să aducă sol marţian pe Pământ
”Trebuie să plecăm de pe această planetă”, dar nu către Marte, susţine Jeff Bezos