Liniile imaginare de care ţin cont şoferii atunci când se află într-o intersecţie au fost trasate pe carosabil pe o stradă din Timişoara, primarul Nicolae Robu precizând că aceste marcaje cresc “substanţial fluenţa în trafic”, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Peste 6,5 milioane de euro a alocat Primăria Timişoara pentru modernizarea străzii Popa Şapcă, una dintre cele mai circulate artere din oraş.
La finalul a doi ani de lucrări, care au presupus, printre altele, lărgirea pasajului de sub calea ferată şi extinderea la patru benzi a străzii, marţi, a avut loc ceremonia oficială de redeschidere a circulaţiei, potrivit
Mediafax.
Reprezentanţii Primăriei Timişoara au ales să traseze mai multe marcaje rutiere întortocheate la intersecţia str. Popa Şapcă cu str. Aristide Demetriade, identice cu cele realizate la pasajul Jiul din oraş, inaugurat în toamna anului trecut după lucrările de modernizare. Imaginile cu intersecţia de pe str. Jiul au făcut înconjurul lumii, iar nu puţini au fost timişorenii care au făcut o serie de comentarii cu privire la marcajele rutiere.
Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a declarat, marţi, la inaugurarea lucrărilor de pe str. Popa Şapcă, că s-a decis realizarea unor marcaje rutiere în intersecţie la fel ca cele de la str. Jiul pentru că specialiştii spun că este o idee bună.
“Am ales aceeaşi soluţie ca la Jiul pentru că este un lucru demonstrat că şoferii apreciază aceste marcaje şi specialiştii au demonstrat, de asemenea, prin măsurători de trafic, că se creşte fluenţa în trafic substanţial. Nu este invenţia noastră, în Japonia au apărut pentru prima dată astfel de marcaje şi ele acum se răspândesc în multe locuri. Hai să fim logici, să înţelegem uşor: când sunt două benzi curbate, care-şi schimbă direcţia la 90 de grade, şoferii care conduc maşini alăturate una alteia pe aceste benzi, ei sunt precauţi şi merg de regulă cu 10 km/h. În momentul în care există ghidaje prin astfel de marcaje, se circulă cu cel puţin 30 de km/h şi în felul acesta fluenţa în trafic creşte foarte mult. Prin urmare, într-o intersecţie precum Jiul ar fi trecut pe un verde la semafor cinci maşini pe bandă, aşa trec 15-20 de maşini pe bandă. Noi trebuie să fim oameni raţionali şi să nu trecem la luarea în derâdere a unor soluţii date de specialişti. Sigur, privind de sus, dintr-o dronă, pare ciudat să vezi marcaje întortocheate, pentru şoferi nu sunt deloc întortocheate, iar aici sunt chiar uşor de identificat în trafic”, a afirmat Nicolae Robu.
Proiectul iniţial prevedea realizarea de piste de biciclete pe str. Popa Şapcă, lucru care nu a mai fost realizat, asfel că iubitorii mersului pe două roţi sunt obligaţi să împartă un trotuar cu o lăţime de cel mult doi metri cu pietonii. Acest lucru i-a revoltat pe biciclişti care, luni, de ziua primarului Nicolae Robu, au organizat un protest pe str. Popa Şapcă.
“Trebuie să înţelegem că aceasta este lăţimea străzii. Noi nu am fi putut să facem piste de biciclete, decât dacă am fi renunţat fie la trotuarul pentru pietoni, fie la aliniamentele pentru copaci. Cred că nimeni nu ar fi făcut aşa ceva. Nu cred că cineva s-ar fi gândit la renunţarea la vreo bandă de trafic auto. Pe aici trec 1.500 de maşini pe o bandă auto pe oră, în total, trec 60.000 de maşini pe durata a zece ore. Nu ai cum să reduci suprafaţa de rulaj a maşinii”, a explicat, marţi, Nicolae Robu.
De asemenea, pasajul Popa Şapcă devenea, după fiecare ploaie torenţială, un loc în care puteau fi observate maşini plutind, lucru care nu se va mai întâmpla, după ce a fost implementat un sistem modern, potrivit reprezentanţilor Primăriei Timişoara..
“La fiecare ploaie mai abundentă, aici pur şi simplu se puteau vedea maşini plutind. Acum nu o să mai fie aşa ceva. Există pompe foarte puternice, iar când ploaia depăşeşte un anumit nivel de intensitate, pompele pornesc automat, pompează apa în anumite rezervoare. Când ploaia se opreşte, din rezervoare apa este transmisă în sistemul de colectare a apelor plubiale al oraşului”, a afirmat Nicolae Robu.