Fosila, care datează din Cretacicul timpuriu sau de acum 127 de milioane de ani şi reprezintă vestigiul unui pui de pasăre din grupul arhaic de păsări numit Enantiornithes. Fiind un schelet aproape complet, specimenul este printre cele mai mici fosile de păsări din Mezozoic, scrie Phys.org.
Importanţa fosilei se remarcă prin faptul că nu a murit la multă vreme după eclozare. Aceasta este o fază critică în formarea scheletului, oferindu-le cercetătorilor posibilitatea de a analiza dezvoltarea structurii osoase.
Aceste informaţii pot duce la înţelegerea aspectelor esenţiale ale modului de viaţă, precum capacitatea de a zbura sau dacă pasărea trebuia să stea cu părinţii în prima etapă a vieţii. „Diversificarea evolutivă a păsărilor a rezultat într-o varietate de strategii ce ţin de dezvoltarea embrionară şi a puilor. Prin analizarea dezvoltării oaselor putem vedea o întreagă serie de trăsături evolutive”, a precizat autorul principal al studiului, Fabien Knoll de la Universitatea din Manchester.
Cercetătorii au utilizat radiaţia de sincroton pentru a vedea fosila în detaliu – la nivel de „submicron”, observând astfel microstructurile oaselor.
Credit: Fabien Knoll
„Noile tehnologii oferă paleontologilor posibilităţi fără precedent de a investiga fosile cu probleme”, a afirmat Knoll.
Savanţii au descoperit că sternul puiului era în mare parte alcătuit din cartilaj şi nu se dezvoltase încă în ţesut osos tare, ceea ce înseamnă că nu putea zbura.
Tiparele osificării observate în acest exemplar completează lucrurile ştiute deja despre acest grup arhaic, sugerând de asemenea că strategiile de dezvoltare ale acestui grup sunt mai diverse decât se credea anterior.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Cum aratau cu adevarat uriasele pasari moa?
Savanţii au descoperit cele mai vechi fosile. Au o vechime de 3,77 miliarde de ani
Roverul Curiosity a descoperit pe Marte structuri asemănătoare fosilelor