Rezultatul surprinzător nu ne spune ceva doar despre chimia din straturile superioare ale atmosferei, ci poate oferi savanţilor o semnătură chimică ce poate fi folosită pentru a determina potenţialul existenţei vieţii pe alte planete, scrie Science Alert.
Deşi se pune foarte mult accentul pe oxigen atunci când vine vorba de viaţă, există aproape 80% azot în componenţa aerului pe care-l respirăm.
Majoritatea atomilor din aceste molecule au o masă atomică de 14, dar mai puţin de 1% din atomii de azot au o masă de 15, iar neutronul în plus duce la apariţia izotopului de 15N.
Câteodată, doi dintre aceşti izotopi se vor combina şi vor forma o moleculă de gaz de azot, dându-ne 15N15N. Teoretic, molecula ar trebui să fie foarte rar întâlnită, dar un studiu recent al cercetătorilor de la UCLA (University of California Los Angeles) a descoperit că molecula este mai des întâlnită decât se credea înainte.
Cu spectroscopul obişnuit, molecula de izotopi de azot nu putea fi depistată, întrucât avea aceeaşi masă atomică de 30 precum monoxidul de azot, întâlnit şi el în atmosferă.
Cu o nouă tehnică, oamenii de ştiinţă au observat că 15N15N se găseşte în atmosferă cu un procent de 2% mai mult, care „este enorm”, conform lui Edward Young, geochimist şi autor principal al studiului.
O posibilă sursă a acestor molecule poate fi biologică. Unele bacterii găsite în sol sintetizează nitraţii şi eliberează gaz de azot.
O altă ipoteză este că molecula se formează în stratosferă, la altitudini apropiate de Staţia Spaţială Internaţională.
Cele două ipoteze nu trebuie să se excludă una pe cealaltă. „Procesul care cauzează îmbogăţirea cu 15N15N atmosferic trebuie să lupte împotriva semnăturii biologice”, a precizat Young. „Sunt prinse într-un conflict”.
Astfel, se pare că molecula formată din izotopi de azot este un compromis între speciile de microbi care eliberează azotul şi chimia din straturile superioare ale atmosferei.
Pentru cercetători, descoperirea este un pas important înainte în înţelegerea dinamicii chimiei atmosferei noastre, „dar ne oferă un indiciu despre semnăturile chimice ale altor planete, în special în contextul în care ar fi capabile să susţină viaţa aşa cum o ştim”, a conchis savantul.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Descoperire de proporţii: Luna a avut cândva atmosferă. ”Schimbă dramatic modul în care o privim”
Descoperire IMPRESIONATĂ pe Pluto. Cum va afecta atmosfera planetei?
Cercetătorii vor să modifice atmosfera pentru a reduce riscul apariţiei uraganelor