Zborurile ştiinţifice în Cosmos, dar şi turismul spaţial reprezintă o provocare pentru industria asigurărilor, pentru că fiecare componentă a acestor deplasări trebuie însoţită de asigurări de răspundere civilă, a declarat joi Dumitru Prunariu, singurul român care a zburat în spaţiul cosmic.
„Riscurile asociate zborului cosmic sunt enorme, de aceea industria asigurărilor are dezbateri intense pe această temă. Astfel de zboruri presupun asigurări de răspundere civilă pentru cosmonauţi, dar şi pentru lansatoarele de rachetă, navete, sateliţi şi componentele acestora, ca şi pentru infrastructura terestră şi pentru cheltuielile de relansare care pot apărea în cazurile când sunt necesare lansări repetate”, a declarat Dumitru Prunariu, la Conferinţa Anuală a Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare din România (UNSAR).
Referindu-se la asigurările pentru cosmonauţi, Dumitru Prunariu a arătat că acestea trebuie să acopere „riscurile de antrenament, riscurile medicale, riscurile de răniri sau deces, ca şi pe cele induse de consecinţele ulterioare zborului”. Prunariu a menţionat că „recuperarea medicală după un zbor în condiţii de imponderabilitate durează la fel de mult cât durata zborului”, adaptarea la condiţiile terestre, gravitaţionale, fiind extrem de dificilă pentru cosmonaut, scrie
Mediafax.
„Riscurile asociate unui zbor cosmic sunt nenumărate. Abia după întoarcere am realizat pe lângă ce pericole am trecut”, a mai spus Dumitru Prunariu. Întrebat dacă ar mai zbura în Cosmos, el a răspuns: „La vârsta mea, da, aş mai zbura până pe Lună, dar până pe Marte nu”.
Dumitru Prunariu a petrecut 7 zile, 22 de ore şi 40 de minute în spaţiul cosmic, în perioada 22-29 mai 1981, la o altitudine de 384 de kilometri faţă de Terra. Călătorind 5.226.000 de kilometri, cu o viteză medie la decolare de 28.000 km/h, echipajul format din Dumitru Prunariu (România) şi Leonid Popov (URSS) a ocolit Pământul de 125 de ori.