Echipa de fizicienii condusă de specialişti din cadrul Universităţii din Arkansas nu a încercat iniţial să descopere noul mod radical de alimentare a dispoziivelor electrice. Conform Futurism, scopul lor era mult mai umil, de simplă observare a modului în care grafenul se comportă atunci când vibrează.
În 2004, o echipă de fizicienii din cadrul Universităţii din Manchester a reuşit să izoleze un strat dintr-un întreg de grafit cu o grosime de un atom. Pentru a exista materialul bidimensional trebuia să deţină o abilitate specială, să acţioneze precum un material 3D pentru a furniza un anumit nivel de robusteţe. Aparent, un anumit tip de mişcare a atomilor a conferit materialului bidimensional o a treia dimensiune.
Cu alte cuvinte, specialiştii au reuşit să obţină grafen deoarece nu era perfect plat, ci vibra la un nivel atomic încât legăturile sale nu se desfăceau.
Pentru a măsura cu acurateţe vibraţia, fizicianul Paul Thibado a condus o echipă de studenţi în cadrul unui studiu simplu. Aceştia au aşezat un strat de grafen pe un grilaj din cupru şi au observat schimbarea poziţiei atomilor prin intermediul scanării microscopice. În măsurătorile repetate, specialistul nu a reuşit să determine un număr exact al atomilor. Aşadar, Thibado a condus experimentul în alte două direcţii, unul fiind căutarea unui tipar prin schimbarea modului în care observau datele. ”Am separat fiecare imagine în sub-imagini,” spune Thibado.
Prin măsurarea ratei undelor de grafen, Thibado a realizat că ar putea fi posibilă valorificarea sa într-o sursă ambientală de energie. Aşadar, atâta timp cât temperatura grafenului permitea atomilor să se mişte, acestea continuau să formeze legături. Iar prin amplasarea electrozilor la ambele capete a putut fi obţinut un mic voltaj. Acest nou tip de producere al energiei ar putea fi utlizat în cazul bioimplanturilor, de pildă, spune Thibado.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: