La sfârşitul anului 1990, cercetătorii au datat rămăşiţele neanderthalienilor din peşteră (fragmente de craniu şi din zona coapsei ). În urma analizelor cu radiocarbon, studiul iniţial sugera că fragmentele au o vechime de 29.000-34.000 de ani, informează Science Magazine. În aceeaşi perioadă avea loc şi prima apariţie în Europa a omului modern. Astfel au apărut speculaţii că cele două grupuri de hominizi s-au întâlnit şi chiar s-au împerecheat.
Peştera Vindija/ Wikimedia Commons
Însă, recent, o echipă de arheologi din cadrul Universităţii Oxford, condusă de Thibaut Deviese şi Thomas Higham, au reanalizat rămăşiţele cu ajutorul unui nou tip de datare cu radiocarbon. Spre deosebire de prima cercetare, în care a fost analizat carbonul-14 din colagenul extras din oase, de această dată experţii s-au axat pe un amino acid din interiorul colagenului numit hidroxiprolina. Prin datarea hidroxiprolinei a fost dezvăluit faptul că rămăşiţele au o vechime de 40.000 de ani. Astfel, acestea sunt cu 8.000 de ani anterioare apariţiei primilor oameni moderni în regiune.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: