Studiile anterioare au sugerat că Jupiter ar fi una dintre cele mai vechi planete vecine Pământului. Potrivit estimărilor acestora, planeta s-a format la 10 milioane de ani după naşterea sistemului solar, conform Popular Science. Aceste supoziţii se bazau pe modele şi date, însă cele recente se bazează pe mostre pentru datarea vârstei planetei.
,,Privind printr-un telescop, nu poţi afla cu precizie vârsta unui corp ceresc,” a declarat autorul Thomas Kruijer din cadrul Lawrence Livermore National Laboratory. Kruijer şi colegii săi au analizat izotopii de metal pentru a descoperi vârsta şi sursa mostrelor de rocă din vechii meteoriţi care s-au format în centura de asteroizi dintre Marte şi Jupiter.
Experţii s-au axat pe două metale: molibden şi tungsten. Izotopii de molibden pot deţine informaţii privind originile sistemului solar. Cercetătorii au analizat compoziţia molibdenului şi au descoperit că acesta conţine două grupuri de variaţii naturale: meteoriţi cărbunoşi şi cei necărbunoşi. Pentru a analiza în detaliu această diferenţă, experţii au utilizat tungstenul, cu ajutorul căruia au aflat vârsta fiecărui compus.
Deşi meteoriţii necărbunoşi au început să se formeze mult mai devreme (la jumătate de milion de ani după apariţia primelor corpuri din sistemul solar), ambii meteoriţi au continuat să se formeze simultan pentru următorul milion de ani.
Jupiter ar fi putut fi corpul ceresc care a dus la separarea celor două rezervoare de meteoriţi. Astfel, dacă cele două corpuri cereşti au început să se formeze între unul şi patru milioane de ani de la începerea formării sistemului solar, prezenţa planetei Jupiter ar fi putut fi cea care a produs această separare. Conform studiului, Jupiter s-ar fi format la mai puţin de un milion de ani de la începerea formării sistemului solar.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: