12 localităţi din România, atestate de Guvern ca staţiuni turistice. Într-una dintre ele, situată în inima Bucovinei, s-a construit o groapă de gunoi uriaşă, chiar la marginea drumului

Localităţile Borsec – judeţul Harghita şi Suceviţa – judeţul Suceava au fost atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, potrivit unei hotărâri adoptate de Guvern în şedinţa de joi, acestea având şansa atragerii de finanţare nerambursabilă.

• Noi localităţi din România au devenit staţiuni turistice
• Au început lucrările de restaurare a Cazinoului din Constanţa după 7 ani de chin birocratic

Executivul a mai decis ca 10 localităţi sau zone componente ale unor localităţi să primească atestare ca staţiuni turistice de interes local: Baia de Fier – judeţul Gorj, Boghiş – judeţul Sălaj, Colibiţa – judeţul Bistriţa-Năsăud, Moisei – judeţul Maramureş, Negreşti Oaş – judeţul Satu Mare, Pojorâta – judeţul Suceava, Sângeorgiu de Mureş – judeţul Mureş, zona Băile Banffy – municipiul Topliţa, judeţul Harghita, zona Băile Ocna Dej – municipiul Dej, judeţul Cluj, zona Moineşti-Băi – municipiul Moineşti, judeţul Bacău.

„Prin promovarea ca staţiuni turistice de interes naţional sau local, aceste localităţi vor avea şanse mari în atragerea de finanţări nerambursabile, în condiţiile în care unele programe de finanţare impun existenţa atestării ca staţiune turistică. După completările făcute astăzi, în total sunt atestate ca staţiuni turistice de interes naţional 43 de localităţi, iar 57 de localităţi au primit atestatul de staţiuni turistice de interes local”, se menţionează într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

La Pojorâta se vor depozita 390.000 de tone de gunoi

În judeţul Suceava, s-au construit, prin POS Mediu, două depozite ecologice, unul în comuna Moara, lângă Suceava, care deserveşte zona de şes a judeţului, şi unul în comuna Pojorâta, peroaspăt rdicată la rangul de staţiune turistică, care va deservi zona de munte.

Depozitul de deşeuri de la Pojorâta a fost construit în Pasul Mestecăniş, la circa 1.100 de metri altitudine. Au tăiat păşunea localnicilor în două, au excavat sute de mii de tone de pământ, au acoperit cu pământ fructele de pădure şi ciupercile pe care mulţi localnici le culegeau, au defrişat copacii dimprejur. Totul pentru groapa ecologică construită din bani europeni în care, la final, vor ajunge 390.000 de tone de gunoi provenite din localităţile de munte şi deal ale judeţului Suceava.

Depozitul de la Pojorâta se adresează unei populaţii de circa 150.000 de locuitori, iar capacitatea sa este la jumătate faţă de cel de la Moara. Pentru amenajarea gropii de gunoi de la Pojorâta nu s-a consultat populaţia din apropiere, aşa cum era normal, iar Curtea de Apel Cluj a decis la începutul anului 2016 anularea hotărârii de Consiliu Local prin care se dădea în administrarea Consiliului Judeţean Suceava un teren de nouă hectare pentru construirea gropii de gunoi. Consiliului Judeţean Suceava, principalul beneficiar al proiectului, a mers însă mai departe, astfel că groapa ecologică de gunoi a fost finalizată în toamna anului 2016.

Depozitul de deşeuri din Pasul Mestecăniş ar urma să fie dat în folosinţă în vara acestui an, iar în luna septembrie să fie scoasă la licitaţie operarea întregului sistem de gestionare a deşeurilor din judeţul Suceava, care mai include încă un depozit ecologic în apropierea Sucevei şi cinci staţii de transfer. Vezi aici toată epopeea gropii de gunoi din vârful muntelui!

Primarul din Pojorâta: „Sunt convins că nu va afecta turismul şi timpul va demonstra acest lucru”

Primarul comunei sucevene Pojorâta, Bogdan Codreanu, a declarat, joi, după ce comuna a fost declarată staţiune turistică de interes local, că depozitul ecologic de deşeuri din Mestecăniş nu va afecta turismul şi că este convins că timpul va demonstra acest lucru, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Codreanu a declarat joi pentru MEDIAFAX că depozitul de deşeuri din pasul Mestecăniş nu va afecta în niciun fel turismul în zonă.

„Sunt convins că nu va afecta turismul şi timpul va demonstra acest lucru”, a spus primarul, care a menţionat că dacă acolo nu se va respecta legislaţia de mediu, autorităţile competente vor anula autorizaţia de funcţionare.

Codreanu a precizat că Pojorâta a devenit staţiune de interes local prin contribuţia comunităţii, a investitorilor privaţi care au dezvoltat structuri turistice, dar şi a administraţiei locale care a realizat investiţii în infrastructură.

Potrivit lui Bogdan Codreanu, localitatea are circa 300 de spaţii de cazare, iar cele mai importante obiective din zonă sunt Transrarău şi Pietrele Doamnei, Biserica Sf. Nicolae, cu şapte turnuri, dar că turiştii beneficiază şi de ospitalitatea localnicilor.

Codreanu a mai declarat că nu se va opri la acest statut şi că va face demersurile ca, în viitor, Pojorâta să ajungă staţiune turistică de interes naţional.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat, la sfârşitul lunii ianuarie, într-o conferinţă de presă, că la depozitul din Pasul Mestecăniş problema de soluţionat este cea privind racordul la DN 17, cel actual fiind doar unul de principiu, pe perioada construcţiei obiectivului, dar că pentru siguranţa în trafic trebuie găsită o soluţie pe termen lung.

„E nevoie de o bandă de stocare pentru autovehiculele care vin sau plecă de la depozit”, a spus Flutur.

El a mai arătat că o problemă care se înregistrează la ambele depozite de deşeuri este cea a încălzirii levigatului.

Potrivit lui Flutur, la temperaturi de minus 20 de grade, lichidul coboară sub temperatura de 12 grade, iar bacteriile mor şi filtrul biologic ar putea să nu funcţioneze. În aceste condiţii, urmează să fie introduse încălzitoare de levigat, costurile fiind de 10-15.000 de euro, după cum a spus preşedintele CJ Suceava.

Flutur a arătat va fi scoasă la licitaţie operarea depozitului de la Moara care va fi recepţionat în luna martie , iar în lunile iunie-iulie ar urma să fie recepţionat şi depozitul de la Pojorâta. „La finalul acestui an sperăm să scoatem la licitaţie operarea întregului sistem de gestionare a deşeurilor”, a spus Flutur.

Consiliul Local Pojorâta a adoptat, anul trecut, o hotărâre prin care se aprobă transferul către Consiliul Judeţean a unei suprafeţe de nouă hectare de teren pe care este începută deja construcţia unui depozit de deşeuri. Hotărârea a fost adoptată cu votul a 12 consilieri locali din Pojorâta şi prevede transferul celor nouă hectare de teren din domeniul public al acestei comune în domeniul public al Consiliului Judeţean Suceava.

Imediat, localnicii din comuna Pojorâta au decis să acţioneze din nou în instanţă Consiliul Local pentru că a emis o nouă hotărâre prin care a dat în administrare cele nouă hectare de teren Consiliului Judeţean Suceava pentru construcţia, printr-un proiect european, a unui depozit ecologic de deşeuri în Pasul Mestecăniş.

Liderul grupului de cetăţeni nemulţumiţi de decizia privind construcţia acestui depozit ecologic, Aristide Maxim, a declarat, pentru MEDIAFAX, că va fi formulată o nouă acţiune în instanţă pentru anularea şi acestei hotărâri a CL Pojorâta întrucât aleşii locali nu au respectat decizia Curţii de Apel Cluj prin care s-a anulat o hotărâre asemănătoare din 2010.

El a menţionat că a fost organizată o consultare cu cetăţenii, dar că din această consultare a reieşit evident faptul că cetăţenii prezenţi şi-au manifestat dezaprobarea pentru amplasamentul acestui depozit de deşeuri.

„Contestă amplasamentul care este aproape de locuinţele lor”, a spus Maxim, subliniind că, din anul 2007, au reclamat că amplasamentul ales nu este corespunzător.

Aristide Maxim a explicat că va fi deschisă o nouă acţiune în instanţă şi a arătat că nu s-a schimbat nimic din hotărârea care fusese anulată şi consideră că autorităţile locale ar fi trebuit să parcurgă alţi paşi, mai ales că pentru această investiţie nu există plan de urbanism care să fie inclus în Planul de Urbanism Zonal. El susţine că soluţia este închiderea acestui depozit de deşeuri şi construcţia unuia nou, pe un amplasament care să respecte toate condiţiile necesare.