“În cazul în care pacientul se confruntă cu o patologie a colecistului, se recomandă evitarea alimentelor care pot declanşa o criză, cum ar fi grăsimile, maionezele, tocăturile, salata de vinete, smântana, untul, prăjelile, tochiturile, ouăle sau ciocolata”, subliniază medicul de familie Ramona Andronache pentru Gândul.
În general, tratamentul se stabileşte în funcţie de patologia biliară cu care ne confruntăm. ‘Există cazuri când trebuie să asociem tratamentul simptomatic cu antibioticele. În cazurile în care tratamentul medicamentos este ineficient, se recomandă tratamentul chirurgical. Putem apela şi la ceaiuri, de exemplu ceaiurile hepatice, cele cu anghinare, dar nu trebuie să ne aşteptăm la miracole de la această terapie”, afirmă medicul de famile Ramona Andronache pentru Gândul.
Semnele care anunţă eventuale probleme ale colecistului sunt:
1. Durerea/jena în hipocondrul drept (partea dreaptă a abdomenului) , de cele mai multe ori cu migrare în epigastru (capul pieptului);
2. Gust amar în gură, în special dimineaţa;
3. Uneori, senzaţie de greaţă şi vărsături, cu aspect galben-verzui, aşa zisele vărsături bilioase;
4. Tulburări de tranzit intestinal, alternanţa scaune apoase sau constipaţie;
5. Dureri de cap – migrena biliară;
6. Uneori poate apărea icterul, care poate fi identificat după coloraţia gălbuie a pielii şi a mucoaselor celor afectaţi.
7. Febra;
“Investigaţiile recomandate în vederea stabilirii unui diagnostic de certitudine pot fi: ecografia abdominală, cu ajutorul căreia putem să vizualizăm aspectul colecistului, prezenţa sau absenţa calculilor; examenul radiologic; computerul tomograf, în cazul în care diagnosticul este incert sau în contextul apariţiei complicaţiilor ( icter mecanic, pancreatită acută). Examenul clinic este obligatoriu”, mai spune medicul de famile Ramona Andronache pentru Gândul.