Tatuajele sunt realizate din diferite motive, fie reprezintă o persoană dragă, o amintire sau un citat favorit. Iată însă ce îşi tatuează cercetătorii din diferite domenii.
1. Palentologie
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/media/401/321/5109/16008252/3/fggd.png)
Sursa foto:Science Ink: Tattoos of the Science Obsessed
Trevor are diferite tatuaj, inclusiv câteva care sunt legate de poziţia sa de paleontolog din cadrul Muzeului Page, unde cercetătorii excavează, curăţă, studiază şi montează fosilele descoperite în La Brea Tar Pits din Los Angeles. Acesta are tatuată partea frontală a creniului unei pisici cu dinţi sabie, logo-ul muzeului la care lucrează deasuprea şi cel al Muzeului Page dedesubt.
2. Pisica lui Schrondinger
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/media/401/321/5109/16008252/5/gfhggf.jpg)
Sursa foto:Science Ink: Tattoos of the Science Obsessed
Fergus este un fizician medical care lucrează cu radiaţii ionizante. Acesta este fascinat de psihologie şi fizică, de aceea şi-a tatuat pisica lui Schrondinger, despre care el crede că ,,arată conceptul incertitudinii binelui extrem”. Pentru a include şi meseria în care activează, în tatuaj apare şi semnul de avertizare pentru radiaţii.
3. Proiecţia Strebe
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/media/401/321/5109/16008252/10/rttr.jpg)
Sursa foto:Science Ink: Tattoos of the Science Obsessed
Geografa Marina Islas şi-a tatuat pe spate harta lumii, care este potrivită având în vedere profesia ei. ,,Mi-a trebuit un an până m-am decis ce proiecţie vreau să am pe corp pentru tot restul vieţii, aşa că m-am oprit la proiecţia Strebe,” spune ea.
4. Ecuaţii
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/media/401/321/5109/16008252/6/ggg.jpg)
Sursa foto:Science Ink: Tattoos of the Science Obsessed
Chiar dacă a doua lege a mecanicii a lui Newton şi teoria relativităţii a lui Einstein nu au legătură cu computerele sunt unele dintre cele mai faimoase ecuaţii ştiinţifice. Astfel că Adama Simpson, care lucrează la National Center for Computational Science, a decis să îşi facă acest tatuaj.
5. Neuroni
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/media/401/321/5109/16008252/1/vff.jpg)
Sursa foto:Science Ink: Tattoos of the Science Obsessed
Biologul brazilian Pato Gabriel şi-a tatuat o reţea de neuroni pe umăr, pentru a reprezenta circuitul din creierul uman.
6. Dopamina
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/media/401/321/5109/16008252/7/hgg.png)
Sursa foto:Science Ink: Tattoos of the Science Obsessed
Heather şi-a tatuat formula chimică a dopaminei atunci când a început să lucreze într-un laborator neurologic.
7. Meduza
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/media/401/321/5109/16008252/9/rf.jpg)
Sursa foto:Science Ink: Tattoos of the Science Obsessed
Dave Wolfenden este profesor la Colegiul Reaseheath din Marea Britanie, unde predă ştiinţa animalelor. Fiind un fan mare al meduzelor, acesta şi-a tatuat-o pe piele.
8. Floarea pasiunii
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/media/401/321/5109/16008252/4/f.jpg)
Sursa foto:Science Ink: Tattoos of the Science Obsessed
În timp ce Sherrie Emerie studia plantele invazive, aceasta a simţit nevoia să-şi tatueze butucul florii pasiunii pe picior deoarece ,,planta este foarte frumoasă, iar florile sunt unice”.
9. Cometa Halley
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/media/401/321/5109/16008252/2/dg.jpg)
Sursa foto:Science Ink: Tattoos of the Science Obsessed
Kate Devitt este cercetătoare în cadrul Universităţi de Tehnologie din Queensland, iar soţul ei este un designer de jocuri. Cei doi şi-au tatuat cometa Halley, aşa cum a fost pictată în 1066 de Norman Conquest.
10. Nave spaţiale
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/media/401/321/5109/16008252/8/kh.jpg)
Sursa foto:Science Ink: Tattoos of the Science Obsessed
Bobby Mageeşi-a tatuat o navă spaţială care călătoreşte prin Univers. Bobby este un astronom deşi în prezent lucrează la reţelele de computere.
Sursa: Mentalfloss
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
:format(webp):quality(90)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2017/01/16008252/1-vff.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2017/01/16008252/2-dg.jpg)
:format(jpeg):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2017/01/16008252/3-fggd.png)
:format(jpeg):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2017/01/16008252/4-f.jpg)
:format(wepb):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/sfm/2024/12/1589795485/b2b5b29f39e663097946defa9367e3bf-t.jpg)
:format(wepb):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/sfm/2024/12/1589795423/d1bbe31342bec9518b5b085503d5d472-t.jpg)
:format(wepb):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/sfm/2024/12/1687506106/7d05704bff7c74ad6f43a7c3a4d64576-t.jpg)
:format(wepb):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/sfm/2024/12/1619101788/2cbb51c7ea9d94fc07d9f6e93db2f0b8-t.jpg)
:format(wepb):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/sfm/2024/12/1604659743/0083fa0e38fcda5f60374fb7c020d25e-t.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2024/12/Android-google-samsung-shutter_descopera-1024x683.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2024/12/rachete-balistice-Pacific-shutter_Descopera-1024x561.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2024/12/pretul-cafelei-shutter_descopera-1024x668.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2024/12/cereri-azil-sirieni-profi_descopera-1024x576.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2024/12/Pamela-Anderson-profi_Descopera-1024x680.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2024/12/Academia-Sustenabilitate-1024x537.png)
:format(wepb):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/sfm/2024/12/1589795438/8c85b1c7232f8d3e78b9a9ceed56993e-t.png)
:format(wepb):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/sfm/2024/01/1623146229/eee2fda331856b8548658339f0001221-t.jpg)
:format(wepb):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/sfm/2024/12/1589795452/2d985acae3b253d8688c97a9118be9dd-t.jpg)
:format(wepb):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/sfm/2024/12/1593777592/2bb68ac3c9f2cf7c23b772fe91e258c0-t.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2024/12/nou-pradator-oceanic_Weston-et-al_Systematics-and-Biodiversity-2024_descopera-2-1024x673.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2024/12/templu-egipt-stanca-unituebingen_Descopera-1024x685.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2024/12/Microbiomul-intestinal-al-pasarilor-salbatice_Florida-Atlantic-University_Eurek-Alert_descopera-1024x860.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2024/12/Copacii-nepotriviti_A-Savin_wiki_cc-by-sa-30_descopera-1024x683.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2024/12/care-noduri-sunt-mai-rezistente_shutterstock_descopera-10-1024x683.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2024/12/Un-mic-dejun-bun_shutterstock_descopera-10-1024x683.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2024/12/diferenta-dintre-emoji-si-emoticoane_shutterstock_descopera-10-1024x683.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2024/12/Rezervoarele-organice-gasite-pe-Ceres_Rizos-et-al_The-Planetary-Science-Journal-2024_descopera-1024x991.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2024/12/Android-google-samsung-shutter_descopera-1024x683.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2023/12/Gioconda-mona-lisa-wiki_Descopera-1024x594.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2024/12/rachete-balistice-Pacific-shutter_Descopera-1024x561.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2024/12/pretul-cafelei-shutter_descopera-1024x668.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2024/12/cereri-azil-sirieni-profi_descopera-1024x576.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2024/12/Pamela-Anderson-profi_Descopera-1024x680.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2024/12/Cel-mai-mortal-animal-din-lume_shutterstock_descopera-10-1024x691.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2024/12/Academia-Sustenabilitate-1024x537.png)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2024/12/SURUGIU_1920X1080-e1733925927759-1024x556.png)
:format(webp):quality(80)/https://www.descopera.ro/wp-content/uploads/2024/12/Femelele-de-bivol-salbatic_Bhattacharjee-et-al_iScience-2024_descopera-1024x650.jpg)