Cel mai mare mamifer terestru din Europa a început să repopuleze Carpaţii Meridionali. 50 de zimbri pot fi deja văzuţi în sălbăticie – GALERIE FOTO

WWF-România şi Rewilding Europe au reafirmat astăzi, într-un eveniment oficial organizat la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti, iniţiativa de readucere a zimbrilor în Carpaţii Meridionali şi intenţia de a crea condiţiile pentru refacerea unei populaţii sălbatice de zimbri de-a lungul lanţului carpatic, împreună cu partenerii din cadrul Grupului naţional de lucru pentru reintroducerea zimbrului în România.

Galerie foto

vezi galeria
13 foto

• Cercetătorii au descoperit că anotimpurile Pământului sunt ciudat de desincronizate
• Test de cultură generală. Care este animalul cu cea mai puternică mușcătură?

„Dorinţa noastră nu este doar de a readuce o specie lipsă, dintr-o pornire de culpabilitate faţă de un rău pe care l-am comis în trecut. În prezent peisajele, pe care le considerăm naturale, se află, aşa cum arată datele statisitice din ultimul secol, într-un declin accentuat, nici pe departe într-un stadiu de echilibru. Continuăm să pierdem specii, să fragmentăm zonele de sălbăticie şi, ceea ce este poate şi mai grav şi mai greu de perceput, să dezactivăm funcţiile naturii. Toate astea vor duce la transformarea mediului într-un deşert ecologic. Pentru a putea spera în ceva mai bun pentru viitor, trebuie să încetăm a mai fi pasivi şi a proteja echilibre precare şi trebuie să (re)construim procese naturale. În acest context, readucerea zimbrului are o relevanţă şi mai mare, dat fiind că acest animal poate fi cu adevărat un factor de schimbare, o specie care poate da tonul acestei reveniri a naturii la scară mare.”, a afirmat Adrian Hăgătiş, Manager proiect LIFE-Bison, în cadrul WWF-România.

Credit foto: Doru Oprişan

Cu acest prilej s-a deschis expoziţia „Cel mai mare mamifer terestru din Europa se întoarce în Carpaţii Meridionali,” care spune povestea readucerii zimbrilor prin imagini surprinse de fotografi profesionişti din România şi din străinătate. Expoziţia va fi găzduită la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” timp de o lună începând cu data de 29 octombrie, lângă diorama „Specii dispărute”, în care se găseşte şi un exemplar de zimbru.  

Carpaţii Meridionali – unul dintre cele două nuclee de refacere a populaţiei de zimbri din România

WWF-România şi Rewilding Europe au demarat în anul 2012 iniţiativa de reintroducere a zimbrilor în Munţii Ţarcu, primul transport având loc în mai 2014. În fiecare an de atunci, în primăvară sau la început de vară, au avut loc noi transporturi de zimbri de la centre de reproducere şi rezervaţii naturale din Europa, din ţări precum Belgia, Germania, Italia sau Suedia. În acest fel s-a creat până acum un al doilea nucleu de reintroducere a speciei în România, după cel de la Parcul Natural Vânători Neamţ, unde administraţia Parcului a început o asemenea operaţiune încă din 2012. Împreună cu alţi experţi, instituţii publice şi universităţi din cadrul Grupului naţional de lucru pentru reintroducerea zimbrului în România, se doreşte crearea unor condiţii favorabile şi baza ştiinţifică pentru repopularea cu zimbri a întregului lanţ carpatic de pe teritoriul ţării. În acest moment, în cele două nuclee de reintroducere (Munţii Ţarcu şi Vânători Neamţ) există peste 50 de zimbri liberi.

Obiectivul major pentru nucleul din Carpaţii Meridionali este de a forma o populaţie viabilă din punct de vedere demografic şi genetic, cu două sub-populaţii localizate în Munţii Ţarcu (unde există deja zimbri) şi în Munţii Poiana Ruscă din vecinătate (unde vor fi aduşi zimbri începând din 2017). În acest sens, WWF-România şi Rewilding Europe s-au angajat să aducă cel puţin 100 de exemplare până în anul 2020, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin programul LIFE, în cadrul proiectului „Acţiuni urgente pentru refacerea populaţiei de zimbri din România”.

În Europa mai sunt doar mai puţin de 2.000 de zimbri

Zimbrul e cel mai mare mamifer terestru din Europa. Odinioară era prezent pe tot continentul, cu excepţia unor zone din Spania, Italia şi nordul Scandinaviei. La final de secol 19-începutul secolului 20, specia a dispărut din libertate şi a fost salvată de la extincţie cu ajutorul ultimelor exemplare rămase în captivitate. Acum populaţia totală de zimbri liberi din Europa este de mai puţin de 2.000 de exemplare. România e una dintre cele 9 ţări europene cu zimbri care trăiesc în sălbăticie.

Zimbrul este o specie cheie pentru fenomenul de „resălbăticire” sau de refacere şi păstrare a naturii în forma sa cât mai nealterată. Alimentaţia sa are un impact pozitiv asupra vegetaţiei. Zimbrul consumă iarbă, dar şi lăstari şi arbuşti, formând astfel ochiuri de pădure şi un peisaj mozaicat; contribuie la fertilizarea şi regenerarea pajiştilor, prin transportarea seminţelor şi răscolind nisipul şi noroiul, iar în felul acesta ajută la menţinerea unei diversităţi biologice ridicate.

În urma unor studii de fezabilitate de specialitate, zona de sălbăticie din sud-vestul ţării a fost aleasă ca zonă-pilot pentru reintroducerea zimbrului, aşa încât procesele naturale specifice sălbăticiei şi coridoarele ecologice (zonele de trecere) între diversele arii naturale protejate din această regiune să fie susţinute şi să fie mai bine păstrate.

Natura ca motor de dezvoltare a regiunii

Reintroducerea zimbrului nu este singura acţiune începută în cadrul acestei iniţiative, deşi totul se leagă şi contribuie direct sau indirect la acest obiectiv central de conservare.

Cercetarea în sfera naturii şi monitorizarea sunt foarte importante, pentru a măsura impactul zimbrului asupra habitatelor şi biodiversităţii, pentru a fundamenta acţiunile de conservare, a înţelege mai bine şi atenua provocări precum conflictele om-specii de animale sălbatice. Munca de conservare legată de zimbru este acompaniată de un proiect de cercetare multi-disciplinară ce este coordonată de la Staţia de cercetare din satul Feneş, amenajată în fostul cămin cultural, unde studenţi, cercetători, practicieni vin acum în misiuni temporare de cercetare.

Pe partea de dezvoltare locală, iniţiativa a condus la înfiinţarea, de către localnici, a unei asociaţii denumită AMZA (Asociaţia Măgura Zimbrilor Armeniş) care este partenerul local în organizarea transporturilor şi eliberărilor de zimbri, în relaţionarea cu autorităţile locale, în dezvoltarea şi oferirea de servicii de ecoturism (ex. cazare şi masă, ghidaj specializat) şi produse locale. În 2016, un brand local de produse a fost lansat pe piaţă împreună cu AMZA. De asemenea, proiectul a creat până acum patru noi locuri de muncă: doi tineri din Armeniş au devenit rangeri în Măgura Zimbrilor (Munţii Ţarcu) şi încă doi au început această activitate în a doua zonă care va găzdui zimbri, Munţii Poiana Ruscă. Rolul lor este cheie în monitorizarea zimbrilor şi a altor specii de animale sălbatice, în eliberarea zimbrilor şi derularea de activităţi sau tururi cu vizitatorii ce vin în zonă.

Pentru cei care vor să facă o vizită la zimbri, pot afla mai multe informaţii aici.