Ciudata bătălie de la Caransebeş, locul în care soldaţii armatei austriece au început să se lupte între ei. A pornit de la o ţuică ţigănească

Povestea începe în 1788, când Imperiul Austriac era în război cu Imperiul Otoman pentru deţinerea controlului asupra fluviului Dunărea. Aproximativ 100.000 de trupe austriace şi-ar fi făcut tabăra în apropiere de Caransebeş. O echipă de soldaţi a fost trimisă să caute inamici din tabăra otomană. Pe drum, aceştia au găsit tabăra unor rromi care avea de vânzare ţuică, pe care aceştia au cumpărat-o.

Echipa a adus băutura înapoi în tabără şi au început să o bea,  gălăgia pe care aceştia au făcut-o a atras atenţia mai multor soldaţi care au dorit să li se alăture. Însă, echipa nu i-a acceptat între aceştia, începând un conflict care a devenit din ce în ce mai mare. Atunci când alcoolul a fost confiscat, între soldaţi a început o luptă puternică, iar din mulţime cineva a strigat ,,otomanii au ajuns”.

• Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman

Prinşi neînarmaţi şi nepregătiţi, majoritatea soldaţilor au fugit. Alţii s-au aşezat în formaţie şi au început să tragă în presupuşii inamici. Aceştia au început să tragă în toţi oamenii din jur, fără să mai stea pe gânduri.

Însă armata otomană nu sosise în tabăra austriacă, aceştia au ajuns cu două zile mai târziu şi au descoperit 10.000 de soldaţi austrieci morţi sau răniţi. Otomanii preluând Caransebeşul fără prea mare efort.

Istoricii care consideră că bătălia a fost reală susţin că  soldaţii ar fi putut deveni confuzi foarte uşor. În aceea perioadă, armata Imperiului Austriac era compusă din soldaţi care vorbeau germana, ungurească, poloneză şi cehoslovacă. Faptul că nu se puteau înţelege între ei ar fi putut crea multă confuzie. 

Alţii afirmă că în timp ce soldaţii fugeau, colonelul, care era german, a strigat ,,Hail”, cuvânt pe care cei care nu vorbeau germana l-au înţeles ca fiind ,,Alah’,’  fapt ce a întărit ideea că otomani sosiseră în tabără.

Până în 1831, nimeni nu a ştiut nimic de această bătălie, la 40 de ani de la eveniment, povestea a apărut în ,,Australian Military Magazine”. Cea mai bună sursă despre bătălia din Caransebeş a venit din partea autorului german A. J. Gross-Hoffinger din cartea Geschichte Josephs des Zweiten. Deşi autorul este citat de multe ori când vine vorba de această bătălie, cartea a fost scrisă la 60 de ani de la eveniment .

Sursă: Today I Found

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: