,,Descoperirea ADN-ului asemănător cu gena toxinei văduvei negre a fost o adevărată surpriză deoarece este prima dată când un ,,fag” (virus care infectează o bacterie) a fost descoperit în interiorul unui animal sub formă de ADN,” a declarat Seth Bordenstein, profesor în biologie şi ştiinţă. El, împreună cu principalul specialist Sarah Bordenstein, au publicat rezultatele într-o lucrare numită ,,Modul de asociere eucariot al fagilor WO din genomul Wolbachia,” publicat pe 11 octombrie în revista Nature Communications.
În mod normal, fagi precum fagii Wo, pe care cercetătorii i-au studiat, purtau un tip special de gene care deschid şi distrug structura de apărare a celulelor bacteriene procariote pe care le ţintesc. Însă, în acest caz, ,,porţiunea de ADN asemănătoare cu gena toxică a văduvei negre este intactă şi răspândită în fagi,” a declarat Bordenstein. ,,De asemenea, există dovezi ale faptului că fagii produc toxine insecticide, însă nu suntem încă siguri de modul în care sunt utilizate sau administrate,” a adăugat el.
Cercetătorii au descoperit că Wo împarte un număr de segmente de ADN cu genomul animalului. Acestea includ o secventizare a celulelor eucariote care sunt utilizate de animale pentru a sesiza prezenţa agenţilor patogeni, care sunt implicaţi în declanşarea celulelor moarte.
O dată ce Wolbachia infectează gazda antropodă, se roteşte în jurul ei într-un strat din membrana artropodei . În consecinţă, fagul încearcă să-şi găsească calea prin membrana eucariotă pentru a pătrunde sau pentru a ieşi din gazdă.
,,Noi suspectăm că aceasta îşi formează pori în celulele membranei artropodei care înconjoară Wolbachia oferindu-le fagilor posibilitatea de a distruge atât bacteria cât şi membrana artropodei care o înconjoară. În acest mod îşi utilizează o parte din proteine,” a declarat cercetătorul.
Capacităţile sale ar putea fi utilizate pentru a lupta împotriva virusului Zika sau febrei denga. Se pare că Wolbachia previne reproducerea acestor viruşi în interiorul ţănţarilor Aedes Aegypti.
Infectarea şi răspândirea ţănţarilor cu Wolbachia a fost un succes în Australia, Brazilia, Columbia, Indonezia şi Vietnam.
Utilizarea acestei bacterii parazite are două avantaje posibile: nu se bazează pe toxine chimice, o dată ce este introdusă, bacteria se răspândeşte rapid prin populaţia de ţânţari.
Sursa: Science Daily
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: