Bolile copilăriei, netratate, pot avea urmări grave

“Bolile eruptive ale copilăriei, care se caracterizează prin anumite leziuni tegumentare asociate febrei de debut a bolii, sunt combătute în prezent prin vaccinare. Evoluţia lor nu poate fi influenţată prin tratament medicamentos, pentru că se pot complica şi pot lăsa sechele permanente sau pot duce chiar la deces. Unele dintre ele afectează sistemul nervos central (pojarul, rujeola), provocând infecţii serioase şi deces. La copiii supravieţuitori, urmările sunt grave: encefalopatie (afectarea ţesutului nobil al creierului) cu deficit cognitiv care nu se poate recupera (adică dintr-un copil inteligent devine un copil cu intelect afectat, care nu se va dezvolta corespunzător vârstei, riscând să devină inclusiv un adult asistat social). Alte boli ale copilăriei produc o afectare a sistemului nervos periferic, cum este poliomielita, cel mai evident fiind că membrul afectat rămâne subdezvoltat, mai scurt şi mai subţire, provocând şchiopătarea. Copilul va suferi pentru imaginea sa, dar nici nu se va putea juca sau va fi restricţionat în alegerea unei profesii mai departe, în adolescenţă”, precizează medicul de familie Ileana Efrim.

• Canada autorizează testarea cipurilor cerebrale de la Neuralink
• Gigantul Google, somat să vândă browserul Chrome

Dacă rujeola provoacă pneumonii severe, oreionul afectează pangreasul şi aparatul reproducător. “La băieţii adolescenţi, orhita urliană (afectarea ţesutului din structura testicolului care produce spermatozoizii; la adolescent începe producţia de spermatozoizi, adică sunt apţi pentru reproducere) determina sterilitatea secundară permanentă a viitorului bărbat.

Altele, dacă afectează mama în timpul sarcinii, determină infecţie la embrion sau făt, pierderea sarcinii sau malformaţii, adică sechele direct de la naştere. Aceste „boli ale copilăriei” evoluează în epidemii şi rezervorul lor este cel uman, adică copilul/adultul infectat şi bolnav. Vaccinarea contribuie la  „sterilizarea” focarelor sau scade foarte mult posibilitatea de infectare”, spune medicul de familie Ileana Efrim.

Sursa: Gândul