În urmă cu 2 ani, Max Tegmark, fizician la MIT, susţinea, pentru prima dată, existenţa unei noi stări a materiei, conştiinţa sau ,,Perceptronium”. Precum în cazul solidelor, al lichidelor sau al gazelor, materia care s-ar putea afla în noua stare ar fi compusă din atomi aranjaţi în aşa fel încât să proceseze informaţie şi, în cele din urmă, să producă ceea ce noi numim ,,conştiinţă”.
,,Generaţii de fizicieni şi chimişti au studiat ceea ce se întâmplă atunci când grupăm un număr mare de atomi şi au descoperit că evoluţia lor depinde de modul în care sunt aranjaţi: diferenţa-cheie dintre un solid, un lichid şi un gaz nu constă în tipurile de atomi, ci în aranjamentul acestora. În articolul meu, am presupus că sentimentele ar putea fi înţelese ca o nouă formă a materiei. După cum există mai multe tipuri de lichide, aşa există mai multe tipuri de conştiinţă”, susţine Tegmark.
Ideea fizicianului american a fost inspirată din Teoria Informaţiei Integrate emisă de Giulio Tononi, neurolog la Universitatea din Wisconsin, în anul 2008. Conform cercetătorului, dacă am dori să dovedim că un obiect se află în noua stare, va trebui să demonstrăm faptul că acesta are două trăsături principale: el este capabil să stocheze, să proceseze şi să folosească informaţii şi, mai mult decât atât, toate datele folosite să poată fi integrate într-un tot imposibil de divizat în părţi distincte.
În 2014, Tegmark propunea existenţa a două stări ale materiei care putea corespunde Teoriei Informaţiei Integrate. Prima a fost denumită ,,computronium” şi avea rolul de a stoca, procesa şi utiliza cantităţi imense de informaţii. Cea de-a doua a primit numele de ,,perceptronium” şi avea capacitatea de a îndeplini toate procesele descrise anterior exact în maniera descrisă de Giulio Tononi înainte cu 6 ani.
În articolul său, fizicianul american susţine că explorează ceea ce el a identificat ca fiind cele cinci principii de bază care ar putea fi folosite pentru a distinge conştiinţa de celalte sisteme fizice, precum solidele, lichidele sau gazele: ,,informaţia, integrarea, independenţa, dinamica şi principiile utilităţii”.
Ideea lui Max Tegmark nu poate fi încă demonstrată, însă acest lucru nu îi surprinde pe cercetători, deoarece aceştia sunt conştienţi de faptul că, în momentul de faţă, se cunosc foarte puţine informaţii despre ceea ce noi numim ,,conştiinţă”.
,,În cazul în care conştiinţa este, într-adevăr, o componentă emergentă a unui sistem integrat, aşa cum sugerează Teoria Informaţiei Integrate, atunci probabil că toate sistemele complexe, în mod sigur toate vieţuitoarele care au creier, au o formă minimă de conştiinţă”, este de părere Matthew Davidson, cercetător la Universitatea Monash din Australia.
Sursa: sciencealert.com
Vă mai recomandăm şi: Maimuţele rhesus au o formă de conştiinţă de sine nerecunoscută până acum