”Un pas mic pentru om”. Replica faimoasă a lui Neil Armstrong ar fi fost înţeleasă greşit

Deşi replica a rămas celebră, Neil a insistat întotdeauna că a spus ,,un pas mic pentru un om” (one small step for a man). Deşi fraza a fost corectă din punct de vedere gramatical şi plină de înţeles, cea din urmă devine contradictorie atunci când este ataşată cu ,,omenirea” din următoarea parte a frazei.

Motivul pentru care majoritatea nu au auzit şi ,,un”  (,,a”) din frază poate fi din cauza unei combinaţii de factori inclusiv legătura radio precară, distanţa de 402.336 kilometri, situaţia stresantă în care se afla astronautul şi accentul particul al său din zona nordică a Statelor Unite ale Americii. 

• Cele mai iubite băuturi de Crăciun afectează sănătatea oaselor
• Creierul bărbaților versus creierul femeilor: Care sunt diferențele?

Un alt factor poate fi reprezentat de modul în care creierul uman percepe vorbitul. Astronautul a fost de acord cu faptul că pe înregistrare nu se aude articolul ,,un”, însă susţine faptul că el asta a afirmat când se afla pe Lună.

În 2006 au fost realizate spectograme, precum cele utilizate pentru amprenta vocală, în cadrul cărora s-a descoperit partea lipsă din propoziţie în spatele unor interferenţe radio. Cercetătorii din Statele Unite ale Americii au analizat un număr mare de înregistrări ale americanilor din Vestul Mijlociu, ascultate de un alt grup de localnici din Vestul Mijlociu, pentru a detecta modul în care vorbitorul a spus fraza ,,pentru” sau ,,pentru a”, precum şi modul în care l-a perceput ascultătorul. Fraza vorbită de un localnic din Ohio a fost atât de repede pronunţată, încât experţilor le-a fost greu să despartă cele două cuvinte.

Ascultătorilor le-au fost prezentate înregistrările, majoritatea au auzit varianta ,,pentru”, spre deosebire de ,,pentru a”, chiar dacă fraza a fost spusă lent.

Aşadar, chiar dacă Neil Armstrong ar fi spus ,,un om”  probabil ,,un” nu s-ar fi auzit din cauza accentului său.

Deseori, oamenii când vorbesc alătură unul dintre cuvinte cu precedentul sau următorul din cauza dialectului sau vitezei de pronunţie. Dacă dintr-o propoziţie pe care o persoană o aude lipseşte un cuvânt, creierul încearcă să umple golurile, ghicind informaţia care lipseşte.

Sursa: Science Alert

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: