Home » Natură » Veveriţa din ”Epoca de Gheaţă” a existat cu adevărat. I-a ajutat pe cercetători să aducă la viaţă o floare care a trăit acum 30.000 de ani

Veveriţa din ”Epoca de Gheaţă” a existat cu adevărat. I-a ajutat pe cercetători să aducă la viaţă o floare care a trăit acum 30.000 de ani

Publicat: 02.09.2016
Rozătoarele i-ar putea ajuta pe oamenii de ştiinţă să regenereze plante mult mai vechi.

În momentul în care l-au inventat pe Scrat, creatorii veveriţei din franciza ,,Epoca de Gheaţă” nu se aşteptau ca ea să fie existat cândva şi în realitate.  Mai mult decât atât, ei nu luau în considerare faptul că personajul lor putea fi implicat într-un proiect de cercetare finalizat cu readucerea la viaţă a unei plante care a trăit în urmă cu aproape 30.000 de ani. 

În urmă cu 4 ani, oamenii de ştiinţă ruşi descopereau în zona râului Kolyma, din nord-estul Siberiei, 70 de seminţe îngropate la adâncimi cuprinse între 20 şi 30 de metri. Specialiştii susţin că seminţele au fost depuse aici de veveriţele care trăiau în stratul de permafrost în urmă cu peste 30 de milenii. 

O echipă de experţi coordonată de cercetătorul David Gilichinsky (Academia Rusă de Ştiinţe) a analizat probe din ţesutul plancetar al fructelor uneia dintre plantele conservate în permafrost, ,,Silene stenophyla”. Cu ajutorul acelui ţesut, specialiştii au putut produce vlăstari, pe care i-au cultivat apoi folosind in vitro. În acest mod, biologii au putut readuce la viaţă cea mai veche plantă de până acum. 

Planta adusă la viaţă de cercetătorii ruşi (Foto:nature.com/S. Yashina et al. Proc. Natl Acad. Sci. USA)

Oamenii de ştiinţă au mai încercat să cultiveze plante din seminţe descoperite în permafrost, însă niciuna dintre ele nu a supravieţuit. 

De data aceasta, cercetătorii ruşi au putut produce seminţe fertile, care au putut fi folosite pentru a creşte o nouă generaţie de plante. Pe parcurs ce acestea se dezvoltau, experţii au aflat că floarea sălbatică producea mai mulţi muguri decât cea întâlnită astăzi în tundra siberiană, însă vlăstarii care supravieţuiau erau mult mai puţini. Specialiştii şi-au dat astfel seama că specia de plantă dispărută avea un alt fenotip decât cea actuală, iar acesta îi permitea să crească în mediul extrem din Epoca de Gheaţă. 

,,Sunt entuziasmat de faptul că, în sfârşit, cineva a reuşit acest lucru. Există astfel şansa ca speciile dispărute să fie aduse la viaţă cu ajutorul seminţelor conservate în permafrost”, susţine cercetătorul canadian Grant Zazula (Programul de Paleontologie Yukon). 

Specialistul a mai spus că ţesuturile unor plante care au trăit într-o perioadă mult mai veche decât cea studiată de experţii ruşi ar putea fi aduse la viaţă, revelând schimbările care au avut de-a lungul timpului în ecosistemele Epocii de Gheaţă. 

Sursa: nature.com

Vă mai recomandăm şi: Rămăşiţele unor bebeluşi care au trăit în Epoca de Gheaţă au fost descoperite în Alaska

                                             Segmente de ADN antic dezvăluie cum au fost exterminaţi giganţii din Epoca de Gheaţă

                                             Rinocerul lânos. Tancul viu al Preistoriei

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare şi până la 50 de ani nu a părăsit niciodată localitatea natală
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare ...
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii